Ziarul personal Octavian Andronic
29 Mar 2024 - 02:18
Home Punctul pe Y ANDOgrafia zilei Foto EXPO

Ultimele postări pentru: 
> Punctul pe Y
> ANDOgrafia zilei
(dată curentă)

EXPOZIȚII 

ANDO - 100% Centenar

 



Nou !!! 

Inedit 

Gura lumii 

Meandrele concretului 

"Dacă-l întâlnesc pe Oprea, îl bat"

-- Marian Vanghelie, primarul sectorului 5

Sectiune diverse... 
Adauga o opinie

Cautare ZP 

03.Tema emisiunii: "Dosarele S"

03.Tema emisiunii:
.: Data 31-Aug-2007 :: Accesări: 2657 :: Tipărețte pagina curentă :: Tipărește tot:.

Invitat: Ticu DUMITRESCU
( 2 octombrie 1997)



O. Andronic: Bună-ziua, stimați telespectatori și bun-venit la emisiunea "Punctul pe I". Un pretext publicistic de a vedeaț chestiunile controversate ale zilei, dintr-o perspectivă mai puțin obișnuită sau chiar neașteptată, așa cum sper să fie cazul întâlnirii de astăzi.

Reportaj: Moțiunea Ticu Dumitrescu din martie 1993, semnată de 109 senatori și salutată cu interes de o bună parte a corpului legiuitor, stă la baza unui maraton străbătut cel mai adesea de unul singur de către președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici pe culoarele celor două camere, atât în calitate de opozant, cât și de co-deținător al Puterii. Personaj incomod, senatorul Ticu Dumitrescu și-a excedat, nu doar adversarii, dar, așa cum arată ultimele desfășurări, mai ales partenerii de partid și de coaliție cu această inițiativă dătătoare de dureri de cap. Transformată într-un prim proiect de lege, prezentat ca inițiativă personală, perfecționată cu contribuție germană și autohtonă pentru legea aceasta, s-a făcut chiar și o grevă parlamentară, între lunile februarie și aprilie 1996, rămasă, din păcate, fără ecou. Cele mai grele momente le-a cunoscut paradoxal - proiectul Ticu Dumitrescu - sub oblăduirea colegilor săi țărăniști. Ostilitatea violentă a președintelui Comisiei S.R.I, Ionescu Galbeni, indiferența evidenta a președintelui Diaconescu, abordarea prudent calculată a vice-lui Radu Vasile. Drumul spre masa Biroului Permanent e, în continuare, presărat de piedici. Ultima vine din partea Executivului care trebuie să dea o viză financiară, al cărui șef este somat de către autor, printr-o scrisoare deschisă să dea dovadă că are voință politică și independența necesară demonstrării unei bune credințe. Confruntat nu doar cu Opoziția din propriul partid, dar și cu aceea din AFDPR, Ticu Dumitrescu vrea să rămână în istorie ca părinte al unei legi importante. Chiar dacă pentru aceasta va trebui să stea un an pe tușă, conform deciziei juriului de onoare al Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat.

O. Andronic: Stimați telespectatori, este aproape clar că dl Ticu Dumitrescu este un personaj extrem de incomod. Domnia sa a stat ca un ghimpe în coasta feseniștilor și a pedeseriștilor, vreme de aproape șapte ani, hărțuindu-i mai mult sau mai puțin politicos, ba de la balconul C.P.U.N.-ului, ba de la cel al Universității, ajungând să o facă și din acela al aulei parlamentare. Schimbarea din noiembrie 1996 n-a adus vremuri mai bune pentru vajnicul luptător afedeperist. Ba, din contră. Au început să-1 hărțuiască chiar ai lui - țărăniștii, tăindu-i ba logistica, ba cuvântul, trăgându-1 de urechi prin comitete și comiții. Dar, cel mai grav este că foștii colegi de pușcărie au ajuns să-i pună tălpi în demersul său justițiar, față de o instituție careia unii par să-i poarte o dragoste secretă -Securitatea. Proiectul de lege al senatorului Ticu Dumitrescu pe care dorim să-1 discutăm riscă să se înnece la malul Parlamentului. Mai ales acum, când domnia sa se vede în situația de disident obligat să stea pe tușa P.N.Ț.C.D.-ului vreme de un an. Cu tot cu proiect de lege, oare? Ce părere aveți, domnule Ticu Dumitrescu?

T. Dumitrescu: O să vă contrazic puțin. Cum a fost cazul la mine, una rece, alta caldă. Cea rece pentru că am fost obligat să mă ridic la tribuna Parlamentului și să-mi definesc poziția, acum după ce nu mai aveam dreptul să fac parte din Grupul Parlamentar Național Țărănist și eram acolo un fel de independent. Cu acest prilej eu am adresat tuturor parlamentarilor prezenți, rugămintea ca măcar polițele care le plătesc acum să nu rămână chiar fără nici un răspuns și să fiu ajutat ca acest proiect de lege să intre, neținând seama de acea aprobare care, mai mult ca sigur că nu va veni de la Guvern pentru că în spatele Guvernului stau, din nou, oamenii de care dvs. vorbeați. Noi nu avem un prim-ministru independent. Este un om extraordinar de disciplinat. Este un om atât de disciplinat, încât împinge disciplina până dincolo de supunere. Or, cum o să încalce dânsul o dispoziție galbenă sau albastră? Așa că am rugat colegii mei senatori să voteze ca acest proiect de lege să intre în discuție fără aprobarea Guvernului.

O. Andronic: Dar astăzi s-a anunțat că marți se va discuta din nou.

T. Dumitrescu: Probabil că a auzit votul de dimineață din Parlament. Poate că asta să-1 fi mobilizat mai mult.

O. Andronic: Pe mine mă încearcă doar o întrebare. Marțea sunt trei ceasuri rele.

T. Dumitrescu: Oricum, asta vroiam să spun. Iată că despre caldul de care vorbeam este acesta. In data de 14 octombrie, cu sau fără avizul Guvernului, legea intră în discuție. Puteam să zic, iată-mă, Doamne, ajuns la țărm.

O. Andronic: Este o perspectivă liniștitoare și, în același timp, neliniștitoare. Nu credeți că acest proiect de lege este un fel de cutie a Pandorei?

T. Dumitrescu: Vedeți, mi-e foarte greu să nu zâmbesc. Să știți că timp de patru ani nu am adăugat, ci mai mult am tăiat din această lege. Mai mult decât atât, dacă ar exista, cu bună intenție, ideea de a veni cu îmbunătățiri, de a reduce ceva, păi unde se poate mai bine decât în timpul dezbaterilor? Pentru că, atâta vreme cât nu se procedează așa este foarte clar un lucru. Se urmărește blocarea pentru că las la posibilittea de a mă judeca telespectatorii. Deci, am ajuns la Putere cu un proiect gata făcut, după patru ani cu tot felul de încercări. In sfârșit, a noastră-i victoria! Da, de unde. A trebuit să aștept luni bune până a intrat în discuție la Comisia Juridică, și când totul a fost gata președintele Comisiei îmi spune că nu are avizul Guvernului. Am trimis la Guvern și am așteptat o lună, două, trei, patru, cinci.



Pagina: 1/3 pagina următoare >>

.: Înapoi la subiect PRO TV: "Punctul pe I"