„Judecătorul nu are drepturi discreționare”


„Judecătorul nu are drepturi discreționare”
Invitat: VIOREL ROȘ, Președintele Tribunalului Capitalei
Data: 23 FEBRUARIE 1996

Octavian Andronic: Bună seara, stimați telespectatori. Fără îndoială, gestul generalului Pitulescu de a-și da demisia în semn de protest față de ineficienta unor acte de justiție are o motivație pe care o simțim cu toții. Aceea a ofensivei continue pe care infracționalitatea tot mai calificată o exercită asupra statului de drept insuficient instalat în instituțiile sale. Din acest punct de vedere semnul lor a fost de bun augur generând o dezbatere adeseori abruptă, pasionantă dar necesară asupra noțiunii de corupție. Pe de altă parte, demisia aceasta a însemnat debutul unui meci de interese poate între două instituții fundamentale, Politia si Justiția, acolo unde miza este deseori uitată în furtuna stârnită de exacerbarea unor stări de spirit, a unor sentimente. V-ați simțit vizat, dle președinte Roș de .... generalului Pitulescu ?

Viorel Roș: Este greu de spus dacă ne-am simțit vizați. De fapt domnul general Pitulescu a exprimat niște nemulțumiri nu vizavi de activitatea Tribunalului Capitalei și nu vizavi de dosare aflate pe rolul Tribunalului Capitalei sau nu neapărat de astfel de dosare, Ministerul de Interne a vizat un număr de 58 de dosare aflate în curs de judecată în diverse faze procesuale la instanțe din întreaga țară, cel puțin acest lucru îl știm noi din presă, dacă sunt mai multe sau mai puține, poate că sunt mai multe sau mai puține. Cât privește acest conflict. Nu există între noi si Politie acest conflict.

Octavian Andronic: Poate altele sunt elementele care generează acest sentiment. Telespectatorii Antenei 1 au fost martorii la două emisiuni anterioare, în care si-au prezentat punctele de vedere de principiu domnii miniștrii Chiuzbaian si Tărăcilă. De data aceasta profităm de prezența dvs. pentru care țin să vă mulțumesc în numele meu și al telespectatorilor, pentru a face o trecere în revistă a câtorva elemente concrete. Am să fac o paranteză, nu știu cât este de necesară, dar eu mă simt dator s-o fac pentru a face cunoscut telespectatorilor persoana dvs. - sunteți președintele Tribunalului Municipiului București, judecător de la vârsta de 27 de ani până la cei 45 de ani pe care îi aveți și ați venit în emisiunea noastră cu dosarele pe masă - ca să zic așa. Dle președinte printre problemele pe care dl Pitulescu Ie-a ridicat este aceea că unele instanțe i ușurează cu mare ușurință reținuți cu dificultate. Ca o campioană a acestor decizii a fost citată Judecătoria Sectorului 2. Aveți ceva de spus în legătură cu această problemă?

Viorel Roș: Judecătoria Sectorului 2 reprezintă un caz special pentru un singur motiv: este o instanță care se confruntă cu foarte multe dosare penale și aceasta pentru că structura populației în sectorul 2 este cunoscută. Este o zonă cu un potențial infracțional mai mare și acesta este motivul pentru care ea are un număr mare de dosare pe rol. Mai rețineți un lucru că Judecătoria Sectorului 2 s-a confruntat cu niște probleme de ordin organizatoric absolut neimputabile conducerii Judecătoriei sectorului 2 .... si-a si dat demisia din motive exclusiv personale și astăzi în fruntea Judecătoriei sectorului 2 se află doi penaliști, profesioniști. Vroiam să vă rezerv spre final această surpriză a unor judecători plecați - nu numai din Capitală - din justiție, numărul lor este de 450.

Octavian Andronic: Este un punct asupra căruia v-aș ruga să revenim. O altă chestiune ridicată de generalul Pitulescu este aceea că certificatele medicale ar fi fost utilizate ca instrumente de bază în evitarea confruntării cu legea pentru unii inculpați.

Viorel Roș: Judecătorul nu are un drept discrețional de admitere și administrare de probe. O cerere de întrerupere a pedepsei pe temeiul certificatelor medicale nu se poate face decât pe baza expertizelor medico- legale. în fiecare caz în parte sunt dispuse expertizele medico-legale necesare pentru ca judecătorul să poată hotărî la caz, în nici un caz nu am găsit nici un dosar în care să existe îndoială în ceea ce privește conținutul și concluziile expertizelor din punctul de vedere al judecătorului.

Octavian Andronic: Dle președinte este vorba de articolul 303 din Codul pe procedură. Cum este înțeles acest articol în termeni juridici ? Dacă un inculpat solicită o expertiză medico-legală și în funcție de asta se poate prezenta sau nu la instanță, judecătorul are atitudinea de a aprecia actul medical și de a admite sau a respinge această cerere ?

Viorel Roș: Vă spuneam că judecătorul are acest drept, de admitere și de administrare de probe ca atunci când s-a formulat o astfel de cerere judecătorul este dator să dispună efectuarea expertizei, am înțeles că într-un singur caz se reproșează instanței că ar fi admis efectuarea unei expertize în temeiul unui act medical din 1992. Este o acuzație lipsită de orice suport. Nu este necesar nici un act medical pentru ca judecătorul să admită o astfel de expertiză când este cerută suspendarea sau întreruperea executării pedepsei. Legea nu condiționează prin nici un text al ei admiterea expertizei de existență a unui act medical și acolo unde s-au cerut asemenea cereri s-a dispus expertiza medicală pentru fiecare caz în parte. S-a făcut discuție în cazul Duduianu că ar fi fost pus în libertate pentru că avea obezitate de gradul III în realitate în cazul Duduianu s-au făcut foarte multe expertize medicale începând din 1993 și până în decembrie 1995. Din fișa medicală pentru deținuți rezultă diagnostic obezitate gradul III, hipertensiune, hepatomegalie ... ultima dintre expertizele efectuate concluzionează: examen chirurgie generală de la 13.12.1995, diagnostic: neoplasm, corp pancreas operat. Acesta și nu obezitatea a fost motivul punerii lui în libertate. Cât privește raportul de expertiză medico-legală, judecătorul este suveran în aprecierea probelor, dar expertiza medico-legală este o probă științifică și ea nu poate fi înlăturată decât tot printr-o probă științifică. în cazurile Duduianu si nu numai, judecătorul a avut îndoieli și a dispus efectuarea, potrivit legii celei de a doua. Și nu a existat între acestea două contradicții. De altfel într-unui din cazuri - Ion Titisor - este chiar și un aviz al Comisiei Superioare Medicale ...

Octavian Andronic: Dar, dle președinte- Fane Spoitoru a fost eliberat în câteva rânduri. în toate aceste intervale el a fost văzut ducând o viată ... Instanța trebuia să se sesizeze asupra acestui aspect sau cine trebuie să se ocupe să vadă ce face acel om în timpul când ar trebui să se trateze ?

Viorel Roș: Dacă vă amintiți anul trecut în presă s-au făcut diverse afirmații legate de starea lui de sănătate. Noi am făcut din Fane Spoitoru și nu numai, am făcut eroi și asta o să ne coste și în perspectivă. Vorbeam în urmă cu câteva luni cu unul din medicii care semnează acte medicale în cazul Ion Titișor. Și întrebam cum poate un astfel de om ca Ion Titișor care ar avea șapte gloanțe în el, să umble pe stradă și cum se justifică diagnosticele atât de severe? Mi-a răspuns că domnia sa este dator ca în actele medicale pe care le eliberează să treacă ceea ce are, ceea ce rezultă din examenul medical și ceea ce face Ion Titișor cu viața lui îl privește. Sigur noi avem un plan organizatoric în deficiență. Și deficiența este că nu toate maladiile de care suferă cei arestați preventiv sau condamnați pot fi tratate în rețeaua de penitenciare. Nu cred că ne permitem luxul de a construi un spital pentru cei arestați.

Octavian Andronic: Dle președinte, generalul Pitulescu a reproșat de asemenea faptul că a sesizat Ministerul cu unele situații flagrante. Si că nu s-au luat măsuri. Dati-mi voie să fac puțin pe naivul și să vă întreb dvs. nu discutați cu judecătorii înainte de proces, nu le dați indicații asupra hotărârilor pe care le iau?

Viorel Roș: Eu am fost judecător și înainte de '89 și nu am acceptat ca cineva să-mi impună o soluție. Și de vreme ce nu am acceptat atunci cu atât mai puțin nu aș accepta acum. Și înainte a funcționat principiul independenței judecătorului. Și n-aș putea cere judecătorului să dea o anume soluție. Repet, nici nu era însă nevoie a se cere judecătorului să dea o anume soluție pentru că concluziile expertizei medico-legale sunt ... toate în același sens. Că există îndoieli în privința actelor medicale este o altă problemă care nu ne privește pe noi deocamdată.

Octavian Andronic: Este o realitate faptul că prezumția de nevinovăție coroborată cu posibilitățile inclusiv materiale ale celor inculpați de a se apăra fac ca meciul Justiție - infractori să fie mult mai strâns decât înainte ?! Cum pot fi catalogate prin această prismă insuccesele Justiției, respectiv prin punerea în libertate a inculpaților din lipsă de probe. Mai ales că această sintagmă se pare că nu funcționează activ în Codul Penal.

Viorel Roș: Sunt mai multe motivele de achitare a unui inculpat trimis în judecată sau un inculpat pentru care acțiunea penală s-a pus în mișcare în prealabil a părților vătămate. Nu pot să spun că sunt situații în care inculpații au fost puși în libertate din lipsă de probe. Ei au fost achitați, potrivit legii fie pentru că nu au săvârșit ei fapta, fie pentru că lipsesc elemente constitutive a unor infracțiuni, fie pentru că, cu adevărat nu s-a putut dovedi vinovăția lor - poate la aceasta vă referiți - să nu uităm că prezumția de nevinovăție este de ordin constituțional, că noi suntem obligați - până când nu se pronunță o hotărâre judecătorească definitivă - să-l privim ca pe un nevinovat.

Octavian Andronic: Mă refer la starea psihică a opiniei publice care este confruntată ani de zile cu un caz în care toate semnele indică o anumită vinovăție si care se trezesc după un timp că sunt în libertate.

Viorel Roș: Nu cred că toti oamenii trimiși în instanță trebuie arestați. De altfel, aș vrea să vă spun că ar exista un mare pericol chiar și pentru dvs. să-i condamnăm pe toti. Numai în Municipiul București au existat 349 de soluții de achitare în 1995, din acestea 66 sunt în dosare cu urmărire penală efectuată de Poliție.

Octavian Andronic: Dle președinte toată această discuție generată de demisia dlui Pitulescu ridică niște probleme. Ce ieșire vedeți din această problemă? Cum s-ar putea rezolva?

Viorel Roș: Din punctul nostru de vedere nu socotesc acum că noi suntem într-un moment de criză ... Este un gest de impolitețe care nu socotesc că trebuia făcut la adresa noastră.

Octavian Andronic: Criza este oarecum generată. Toată lumea este preocupată de această problemă, de o anumită ineficientă în lupta cu infracționalitatea care cunoaște cote alarmante de la an la an.

Viorel Roș: Eu nu discut de eficienta Politiei. Să mă refer strict la eficiența Justiției. 245 de judecători în Capitală au soluționat peste 120 000 de dosare. Aceștia au dat soluțiile care au rezultat din probe și poate au nemulțumit 120 000 de oameni. Lumea astăzi fiind nemulțumită arată acuzator către toate puterile.

Octavian Andronic: Vorbeam de actul medical si de articolul 303. Se pare că este o găselniță post-decembristă, dacă nu mă înșel primele cazuri de eliberări spectaculoase au fost cele din lotul foștilor membri ai Comit.Pol. Ex. Ea se accentuează ca modalitate de apărare și de recurs a celor confruntați cu justiția. Care ar fi rezolvarea acestui fenomen ?

Viorel Roș: Sunt sigur că primii beneficiari nu sunt cei din CPEX pe de o parte, pe de altă parte îmi amintesc că eram judecător la fosta Judecătorie a sectorului 8 și eram surprins de faptul că un om cu adevărat bolnav se prezenta mereu la instanță , făcea o nouă cerere de suspendare a procesului și au durat atât de mult aceste suspendări așa încât omul acela a și murit. Cred că problema dvs. este aceea că Justiția nu are mijloace eficiente de a verifica ce se întâmplă cu cei aflați în suspendarea procesului și nu are pentru că munca judecătorului este o muncă de scaun. Nu avem acest instrument, îi simțim și noi lipsa. Credem că ar fi necesară înființarea unei Politii care să se afle exclusiv în serviciul Justiției. Și apoi ar trebui ca și Institutul de Medicină Legală să funcționeze în subordinea Ministerului Justiției.

Octavian Andronic: Ce șanse de realizare a acestui lucru ar fi după părerea dvs. ?

Viorel Roș: Institutul Medico-Legal a mai funcționat în subordinea Ministerului Justiției până în 1966. Știu că cei de la Institut au si ei această dorință.

Octavian Andronic: Vorbeam la începutul emisiunii despre coeficientul de fluctuație în rândul magistraților. Au plecat mulți ... De ce credeți că pleacă ?

Viorel Roș: Sunt multe motive. Probabil că mulți s-au 7 săturat și de umilințe, de muncă prost plătită, lipsită de satisfacții morale si materiale. Si scandalul de acum este unul de natură a provoca în rândul judecătorilor un gust amar și că mulți, mulți se gândesc să plece.

Octavian Andronic: Un telefon primit astăzi la redacție, după lectura anunțului din ziar despre emisiunea noastră ne întreabă dacă știți că salariul unui supraveghetor al arestaților este ceva mai mare ca al dvs. ?!

Viorel Roș: Într-un material pe care l-am pus deja la dispoziția presei am arătat acest lucru. Nu vrem să câștigăm pe seama Poliției. Este însă un lucru adevărat că salariul unui subofițer de poliție este mai mare decât salariul unui judecător. Nu vreau să insist pe acest lucru.

Octavian Andronic: Fără îndoială, un anumit coeficient de corupție există si în Justiție. Efectele corupției în Justiție sunt adeseori incalculabile. Cum se poate apăra organismul Justiției de această chestiune? Dl ministru în conferința de presă de aseară a dat exemplul unei judecătoare care a fost scoasă din Justiție și trimisă în judecată pentru acte care au contravenit legii. Este acest exemplu edificator ?

Viorel Roș: Avem într-adevăr un caz în care o fostă judecătoare a săvârșit acte penale în calitatea pe care a avut-o până la 31 decembrie 1994 și avem alți doi salariați care au fost judecați și condamnați pentru fapte săvârșite în legătură cu calitatea pe care au avut-o în Justiție. Sigur că nu-i de laudă lucrul ăsta. Suntem cu toții interesați ca să avem judecători de mare ținută morală și profesională, iar ca să atragem valorile acestea nu pot fi atrase decât dacă sunt bine plătite. Vreau să vă spun că până acum noi nu am avut nici un inculpat trimis în judecată pentru un ultraj adus judecătorilor. Avem însă nenumărați oameni trimiși în judecată, sancționați contravențional pentru ultraj adus polițiștilor.

Octavian Andronic: Stimați telespectatori, putem trage o primă concluzie după discuția avută cu dl președinte Roș și anume că în această zonă lucrurile nu sunt niciodată atât de sigure cum vor să pară sau cum vor unii să pară. O autentică democrație nu rezolvă problema infracționalității. Exigențele profesiei și ale democrației cer ca ghemul să fie desfăcut fir cu fir și, uneori firul să fie tăiat în patru. Mulțumindu-vă pentru participarea la această emisiune nu pot decât să sper că ea deschide calea unor noi discuții benefice pe această temă.

Viorel Roș: Vă mulțumesc si eu pentru invitație si să ne ierte telespectatorii pentru că le-am făcut încă odată viața amară povestindu-le tot de necazuri, nu de bucurii.

Octavian Andronic: Vă mulțumesc.



2010 ©  Ziarul personal
http://www.zp.ro/