„Nu cu ușurință locurile lui Sandu și Bunoaica vor putea fi ocupate”


„Nu cu uşurinţă locurile lui Sandu şi Bunoaica vor putea fi ocupate”
INVITAT: Doru Ioan Tărăcilă, Ministru de Interne
DATA: 12 septembrie 1995


Octavian Andronic: Bună seara, stimaţi telespectatori şi bun-venit la o nouă ediţie realizată în colaborare cu Libertatea şi Antena 1, sub genericul "În luptă cu abuzurile şi corupţia". După cum am anunţat, în ediţia de astăzi a ziarului Libertatea, pe care, probabil, o recunoaşteţi deja în noua sa formulă cu care a debutat ieri, invitatul de astăzi este domnul Doru loan Tărăcilă, ministrul de Interne. Subiectul emisiunii - permiteţi-mi să vi-l dezvălui după ce vom urmări un scurt film documentar. (...)

Octavian Andronic: Cu trei zile înainte de accidentul de la Mogoşeşti am primit acest volum. Se numeşte "A şaptea Conferinţă Internaţională contra corupţiei, anti-corupţia ca necesitate pentru stabilitate socială şi dezvoltare". El însumează contribuţiile româneşti la Congresul care va avea loc la Beijing în octombrie anul acesta pe această temă. Mărturisesc că primul gând, atunci când am citit sumarul acestei cărţi a fost acela de a-l invita la această emisiune pe domnul general Ionel Sandu. Din păcate, soarta a fost nu numai mult mai rapidă ci şi mult mai necruţătoare. Acest lucru ne face ca astăzi să vorbim la timpul trecut despre generalul Sandu, despre generalul Bunoaica, despre ceilalţi ostaşi care au pierit în acest accident de elicopter, la timpul trecut. Domnule ministru, v-am invitat marţea trecută la această emisiune. Atunci m-ati refuzat. De ce ?

Doru Ioan Tărăcilă: În primul rând, vă mulţumesc pentru invitaţia adresată de dvs., deci Libertăţii, cât şi Antenei 1, dar am apreciat la acea dată că efectiv nu puteam să vorbesc „la trecut” despre nişte oameni care mi-au fost colaboratori extrem de apropiaţi şi cred că nu greşesc atunci când spun că efectiv mi-au fost şi prieteni. Dealtfel însăşi această lucrare primită cu reacţii pozitive de către mass-media dar şi atacată pe nişte chestiuni extrem de minore, cum că ar fi fost scoasă de noi pe banii Ministerului de Interne şi pe hârtie prea bună, nu reflectă altceva decât munca unor cadre din Ministerul de Interne care au acceptat să participe cu lucrări la această Conferinţă Internaţională asupra Corupţiei. Mi-aş permite să spun că pe parcursul celor 17 luni de când sunt ministru, la manifestările internaţionale care s-au desfăşurat fie sub egida ONU, fie sub egida Consiliului Europei, indiferent de nivelul acestora, participarea cadrelor din Ministerul de Interne a fost extrem de serioasă. în sensul că noi am prezentat intervenţiile noastre de acasă scrise, le-am distribuit la secretariate, le-am distribuit în mai multe limbi de circulaţie, tocmai pentru a se cunoaşte foarte bine poziţia pe care o are Ministerul şi România în legătură cu problema pusă în discuţie. Eu, dealtfel, am încercat să realizez o deplasare de forţă a cadrelor de decizie din minister la aceste reuniuni internaţionale şi, practic, acest preţios volum pe care noi l-am scos nu reprezintă decât intervenţiile noastre în legătură cu aceste dezbateri legate de corupţie.

Octavian Andronic: Şi o manieră civilizată de a le face cunoscute participanţilor.

Doru Ioan Tărăcilă: De altfel, ne-am permis să adunăm cele câteva intervenţii în această lucrare, atât în limba română cât şi în limba engleză, tocmai pentru a ne prezenta la un nivel - aş spune eu demn în faţa colegilor noştri din întreaga lume şi să reprezintăm Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei.

Octavian Andronic: Domnule ministru, sigur, există o zicală care spune: "Despre morţi numai de bine". Am însă, sentimentul că despre cei doi dispăruţi s-au rostit în timp foarte puţine lucruri negative. Cum i-aţi caracteriza, păstrând distanţa de rigoare faţă de eveniment, pe cei doi colaboratori ai dvs., prin prisma contribuţiei lor la eforturile pe care le face ministerul de a stopa ilegalităţile, de a crea un cadru normal de existenţă ?

Doru Ioan Tărăcilă: Aş spune că Ministerul de Interne Român în Revoluţia din decembrie 1989 a ieşit extrem de şifonat şi în mod nedrept. Legalizându-se că efectiv fiecare cadru care a funcţionat în cadrul acestui minister, trupele de miliţie, de securitate ar fi fost împotriva cetăţeanului în perioada 1950 - 1989, împotriva cetăţeanului care-şi permitea acel lux deosebit de a protesta împotriva regimului, şi mai ales că atunci, în acele zile fierbinţi, efectiv nu ar fi fost de partea populaţiei. Aceasta a fost o mare greşeală, încercându-se să se culpabilizeze pe ansamblu Ministerul de Interne. Aş spune că la noi în ţară fenomenul infracţional s-a manifestat în largul său şi în special corupţia în această perioadă, 90 – 92, atunci când poliţia încerca să-şi intre în atribuţiile pe care le are firesc într-un stat de drept. Dar era foarte greu şi am avut aceste discuţii îndelungate cu cadrele de comandă, e-adevărat, ca ziua să-ţi îndeplineşti atribuţiile de muncă, iar seara să priveşti la televizor cum un coleg de al tău, până mai ieri, astăzi era în boxă şi era considerat terorist al Revoluţiei din decembrie 1989. E-adevărat că justiţia, până la urmă, a făcut lumină şi s-a stabilit foarte clar că parte din persoanele care erau învinuite şi care aparţineau Ministerului de Interne nu fuseseră implicate în represiunile revoluţiei. Cert este că în principal cei doi generali, care mi-au fost extrem de apropiaţi, generalul Sandu fiind secretar de stat, fiind un jurist excelent, un cap extrem de organizat şi care răspundea de un anumit segment în cadrul ministerului, aşa cum dvs. aţi precizat, în special pe probleme de logistică, a fost aş spune apropiat pentru că cel puţin jumătate din bugetul acestui minister care nu este mic, era gestionat de acest om - care trebuia să ştie ce se întâmplă la jandarmi, la grăniceri, la pompieri, la arhive, la paşapoarte, deci vedeţi că noi avem mii şi mii de unităţi pe teritoriul ţării pentru că vrem - nu vrem Ministerul de Interne este un minister mare cu aproape 150 000 de oameni, cadre şi militari în termen, iar problemele pe care aceştia le aveau, generalul Sandu trebuia să le cunoască, din punct de vedere logistic şi financiar şi să le rezolve, pentru că era domeniul lui de activitate. Pe de altă parte, generalul Bunoaica, un om extrem de cult, un comandant respectat, un cadru militar care încerca să pună o armă acolo unde-i era locul pentru a crea din jandarmul român un apărător al ordinii de drept. Şi a făcut-o în felul dânsului. A făcut-o prin propunerile pe care noi le-am discutat la nivelul colegiului din minister, prin acele propuneri chiar de amendare a proiectului de lege, dar deşi aş spune că s-a bătut ca un leu pentru propriul punct de vedere atunci când noi am hotărât în colegiu un anumit punct de vedere al Ministerului - care nu coincidea cu al dânsului - acesta a fost acceptat şi susţinut în faţa colegilor parlamentari. E-adevărat... dezbaterea colegiului nu a ajuns în plen. De aceea pot spune că cei doi mi-au fost colaboratori extrem de apropiaţi şi avându-i aproape simţeam efectiv că problemele complexe pe care le avem de rezolvat, le putem rezolva. Astăzi vă spun sincer că mă simt mai sărac, mai gol. Deşi am discutat cu colegi de-ai mei dacă voi găsi astfel de colaboratori, deşi au trecut zece zile nu i-am găsit. Desigur că nu pot trece cu vederea că si ceilalţi colaboratori, subordonaţi au anumite calităţi, dar spun că nu cu uşurinţă locurile celor doi vor fi acoperite de alte cadre.

Octavian Andronic: După cum aţi văzut şi în filmul de prezentare, presa - poate la urma urmei asta este şi menirea ei - a făcut diverse speculaţii în legătură cu accidentul care s-a produs. Ştiu că lucrările Comisiei de investigaţie a cazului sunt în toi. Credeţi că aţi putea să dezvăluiţi ascultătorilor Antenei 1 nişte lucruri legate de această investigaţie, care să nu afecteze continuarea ei ?

Doru Ioan Tărăcilă: Sigur că se poate discuta despre orice. În privinţa cauzelor accidentului sau a tratării din punctul meu de vedere la nivel de concluzie a unor afirmaţii ar fi o mare greşeală. Pentru că, în primul rând sunt ministru şi în al doilea rând sunt jurist. Şi, deci, ar fi o implicare directă într-o anchetă pe care care o face o comisie cu obiectivitate pentru că ea nu este compusă din cadre ale ministerului sau numai ale ministerului ci, dimpotrivă din cadre care aparţin Ministerului Apărării Naţionale, Departamentului Aviaţiei Civile şi Parchetului General. Efectiv această comisie - împotriva suspiciunilor răutăcioase apărute în presă - va spune adevărul.

Octavian Andronic: Spuneţi că unul dintre motive care ar fi putut cauza accidentul ar fi fost vechimea aparatului de zbor. Există impresia - poate justificată - că elicopterele, aparatele de zbor care funcţionează la ora aceasta în România sunt foarte vechi, nu dispun de piese de schimb şi prezintă un mare grad de nesiguranţă. Din câte ştiu eu lucrurile erau puţin diferite în ceea ce priveşte elicopterul MI 17 cu care s-a zburat. Nu era un aparat vechi.


Doru Ioan Tărăcilă: Deci, unitatea specială de aviaţie care funcţionează în cadrul Ministerului de Interne are puţine aparate. Este adevărat că ele sunt vechi dar sunt reparate şi noi am tratat cu toată atenţia această unitate care este dorită, extrem de mobilă pentru intervenţii specifice iar cu aceste aparate am trecut nu de puţine ori Carpatii, pentru că zburau la peste 4 500 m.

Octavian Andronic: Dar de ce credeţi că nu s-a ridicat deasupra platformei de nori aparatul în primul moment, situaţia meteorologică a fost complicată, complexă, asta ar fi fost prima manevră de făcut şi aici cred că stăruie cea mai puternică întrebare legată de accident?

Doru Ioan Tărăcilă: Eu nu sunt specialist, cert este din ce cunoaştem noi că timpul era extrem de nefavorabil dar condiţii fireşti, normale de zbor cred că existau din moment ce turnul de control a dat aviz de zbor. Eu m-am deplasat în acea seară la laşi, la Mogoşeşti şi din discuţiile pe care le-am avut acolo pot spune că erau condiţii improprii. Nu ştiu dacă erau permisibile pentru un zbor sau nu, acest lucru pot să-l spună specialiştii.

Octavian Andronic: S-a vorbit foarte puţin despre faptul că aparatul avea cutiile negre. Ele pot fi realmente utile în descifrarea cauzelor ?

Doru Ioan Tărăcilă: Au fost recuperate a doua zi pentru că nu a ars decât partea din faţă a elicopterului.

Octavian Andronic: Deci probabil că şi de la ele se aşteaptă o lămurire a unei părţi din necunoscutele...

Doru Ioan Tărăcilă: Ele pot confirma sau infirma anumite puncte de vedere pe care le vor avea specialiştii.

Octavian Andronic: Lucrarea de faţă - cea pregătită pentru Congresul de la Beijing- pune cu acuitate problema luptei împotriva corupţiei. Corupţia este un fenomen complex, şi desigur nu doar Ministerul de Interne va reuşi să rezolve problemele pe care le ridică. Mai mult,cifrele spun clar că numărul de poliţişti pe cap de locuitor este încă sub standardele internaţionale. Sunt pregătiţi poliţiştii români în acest moment să lupte cu corupţia prin modul în care sunt salarizaţi şi, în general, există o motivaţie suficientă pentru a face faţă tentaţiilor care însoţesc într-o anume măsură fenomenul corupţiei ?

Doru Ioan Tărăcilă: Mi-aţi pus o întrebare extrem de grea. Deci, o primă chestiune ar fi cea legată nu numai de Ministerul de Interne, pentru că ar fi absurd să se creadă ca numai această instituţie poate să combată suficient acest flagel care a existat în România si care s-a extins necruţător si datorită haosului care s-a creat în funcţionalitatea instituţiilor statului. Afirmam la o recentă conferinţă de presă că, efectiv, alături de noi şi noi alături de alţii şi mai ales instituţiile statului, de Justiţie, de Parchet, trebuie să se regăsească, iar un loc extrem de bine definit îl are mass-media. Pentru că lupta împotriva unui fenomen infracţional înseamnă în primul rând o luptă educativă. Din punctul meu de vedere, ca ministru de Interne, în special poliţiştii fiind implicaţi în lupta împotriva corupţiei dar şi alte segmente se regăsesc în chestiune prin acţiunile pe care le fac pot descoperi anumite cazuri ... La nivelul acestui corp avem cadre suficiente - chiar dacă reduse -pentru că noi trebuie să ne comparăm cu un fenomen infracţional care stăruie. Este adevărat, făceaţi o afirmaţie care este corectă: şi poliţia română a fost acuzată, în special după 1990, că poliţia copleşeşte populaţia civilă şi că România ar fi un stat poliţienesc, ceea ce era o mare greşeală. Cert este că formele de corupţie sunt extrem de perverse. Şi sunt foarte greu de pătruns. Şi asta nu doar prin poliţiştii care deţin o serie de informaţii, fie prin sistemul informativ pe care îl avem, unitatea 0215 nu este decât un serviciu de informaţii al ministerului, desigur cu sprijinul SRI, atunci când deţinem informaţii de natură infracţională despre anumite persoane iar după aceea printr-o muncă serioasă, titanică, pentru că în această fază respectarea drepturilor cetăţeanului trebuie apărată cu sfinţenie pentru a nu cădea în partea cealaltă care înseamnă abuzul, apare Justiţia, Parchetul care ar trebui să aplice sancţiuni ferme pentru fapte extrem de grave.

Octavian Andronic: Sunt destul de bine plătiţi poliţiştii, domnule ministru?

Doru Ioan Tărăcilă: Vedeţi, acum depinde la ce ne raportăm. Răspunsul meu cert este nu. Pentru că poliţistul, spre deosebire de alte categorii socio-profesionale, nu lucrează ... atunci când foarte mulţi dintre noi mergem la culcare ei îsi fac datoria fată de instituţia şi faţă de cetăţeanul care îi plăteşte. În al doilea rând gândiţi-vă că în timp ce fiecare îşi aşteaptă week-end-ul, poliţistul este prezent la datorie şi atunci.

Octavian Andronic: Unul dintre cei care vă cunosc probabil mai puţin care a spus că un avocat scoate oamenii din puşcărie nu-i bagă ori dvs., ca ministru ...

Doru Ioan Tărăcilă: Eu cred că un avocat nu-i scoate din puşcărie, el nu face decât să apere un inculpat în litera legii. Desigur, cu respectarea legii, cu profesionalism, tocmai de aceea cei care fac aceste dosare trebuie să-şi
fundamenteze toate aceste acuzaţii pe probe. Iar rolul nostru - al poliţiştilor este de a strânge probe care să reziste în instanţă.

Octavian Andronic: Aţi lăsat un confortabil loc de vicepreşedinte al Senatului pentru inconfortabila misie de ministru de Interne. A suferit acest crez schimbării în decursul celor 17 luni de când vă aflaţi acolo ?

Doru Ioan Tărăcilă: Nu. Cred că am acceptat să fiu ministru pentru că această funcţie este pasageră, dar în al doilea rând pentru a arăta, ca jurist şi ca parlamentar, că pot să corespund atribuţiilor pe care le are un ministru, deci care nu este primul poliţist al ţării, ci dimpotrivă gestionează atribuţiile ministerului.

Octavian Andronic: Vorbeaţi la un moment dat despre mult hulitul 0215. Care ar fi rolul real al acestui compartiment din cadrul ministerului în stoparea cazurilor de corupţie în poliţie ?

Doru Ioan Tărăcilă: Aş spune că atingeţi un punct extrem de important în funcţionarea acestui serviciu. El a fost creat în principal pentru două chestiuni: pe de o parte, pentru a furniza elemente de informaţii în legătură cu săvârşirea unor fapte penale de către diverşi infractori; iar în al doilea rând, de protecţie pentru propriile cadre. Cadre care pot cădea la rândul lor sub influenţa legii penale şi sub influenţa unor infractori, pentru că fenomenul de corupţie se manifestă şi în cadrul Ministerului de Interne. Iar acest departament, care există în cadrul serviciului de informaţii, are tocmai rolul de a depista acele cadre ale Ministerului de Interne care efectiv nu respectă legile sau îi favorizează pe infractori.

Octavian Andronic: ... un suport pe care l-aţi luat în cazul Inspectoratului judeţean Constanta. A fost o măsură drastică care s-a soldat cu foarte multe „victime” dintr-o lovitură. Aţi afirmat la începutul săptămânii trecute într-o declaraţie dată Agenţiei Mediafax că în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Municipiului Bucureşti există nereguli. La ce v-aţi referit?

Doru Ioan Tărăcilă: Au existat şi există o serie de nereguli la nivelul secţiilor de poliţie. Tocmai de aceea am dispus efectuarea unui control tematic şi la nivelul Poliţiei Municipiului Bucureşti. De altfel, el se desfăşoară la nivelul tuturor inspectoratelor din tară. Nu există aici o selecţie a celor buni si răi. în urma acestor controale ne formăm convingerea dacă omul pe care îl avem în fruntea acestor sectoare, inspectorate, este competent să rezolve aceste multe probleme pe care le avem. Aş spune că măsurile pe care le-am dispus la Constanţa nu au fost singulare, pentru că în stilul meu de muncă - să zic aşa - întotdeauna am respectat profesionalismul şi atunci când s-a impus am avansat poliţişti chiar şi la gradul de general. Am spus atunci că fiecare instituţie trebuie să facă curăţenie începând chiar cu ea. Pentru că altfel nu putem să avem credibilitate în faţa cetăţenilor. Când ei cunosc poliţişti care sunt implicaţi în fel de fel de fapte de corupţie şi se întâlnesc cu ei ... iar a doua zi vorbesc la telezivor că poliţia este o instituţie curată ca lacrima ... devin şi eu jenat. De aceea eu nu-mi permit să acopăr, indiferent de funcţia sau gradul pe care îl are, o persoană care este implicată în astfel de fapte.

Octavian Andronic: Celebrul caz "Sexy Club" a marcat o serie de inadvertenţe funcţionale pe circuitul acestei cooperări Poliţie - Parchet. A fost chiar o dispută publică atunci , e drept în absenţa dvs., ştiu că eraţi plecat din ţară. Cum aţi caracteriza acest episod şi cum a fost el rezolvat în ultimă instanţă ?

Doru Ioan Tărăcilă: Aş spune că a fost un episod mai mult emoţional, pentru că relaţiile între poliţie - ca instituţie - şi Parchet nu au cum să fie tensionate. Cele două instituţii nu pot exista decât într-o cooperare aproape perfectă. Aş spune că eu nu ar mai trebui să fiu într-un minister dacă nu aş reuşi să fac ordine în instituţia pe care o conduc. Îmi permit să spun că reacţiile au fost emoţionale pentru că nu cred că într-un stat serios reţinerea mai mult sau mai puţin probată a unor fapte grave ale unui cetăţean poate ţine capul de afiş al presei pe o perioadă de câteva săptămâni de zile. Doar dacă vrem să ne distrăm ...

Octavian Andronic: În orice caz este un lucru cert: publicitatea gratuită de care a beneficiat cu acest prilej instituţia respectivă nu putea fi plătită în nici un fel. Dar asta este o altă chestiune. Se vorbea despre rolul opresiv al fostei miliţii care a intrat în revoluţie marcată de această ereditate. Nu credeţi că aceasta s-a datorat şi faptului că în foarte multe cazuri Securitatea îşi rezolva treburile prin intermediul miliţiei ?

Doru Ioan Tărăcilă: Vedeţi, în general poliţia - miliţia, în ultimii 50 de ani, nu avea cum să fie iubită. Pentru că în principal poliţia intervine în cauze penale, acolo unde descoperă infractorii şi prin probele pe care le administrează duce la aflarea adevărului şi la sancţionarea unui anumit segment social. Gândiţi-vă că în anul 1994 au fost 237 000 de cauze penale ... 219 000 de infractori. Deci înmulţiţi-ii cu zece doar. Îmi permit să fac o apreciere ce ar însemna în ansamblul societăţii române cei care au avut un contact sau de pierdut material sau moral ceva în urma implicării poliţiei care-şi face datoria. Desigur, cred că dvs. v-aţi referit la cei care depăşeau cadrul legal, care procedau la o cercetare abuzivă, care în timpul anchetei sfidau cetăţeanul şi societatea. Aceştia au fost respinşi.

Octavian Andronic: Câţi miliţieni mai sunt astăzi în structurile ministerului?

Doru Ioan Tărăcilă: Eu cred că nu ar mai trebui să fie deloc. Dar ei se mai regăsesc. Şi aş face referire la cele 512 cadre pe care eu le-am trecut în rezervă în 1994, urmare abuzurilor pe care le-au săvârşit. Aceştia nu sunt poliţişti pentru că ei nu au reuşit să se adapteze la nou, la un stat de drept, la respectarea legii în primul rând de către ei şi apoi să ceară celor din jurul lor să respecte legea. Dar Ministerul de Interne de acum este unul nou, gândiţi-vă numai la faptul că 62% din cadrele actuale sunt angajate după revoluţie. Am luat măsurile necesare ca în şcoli poliţiştii să fie foarte bine pregătiţi, prin şcolile de subofiţeri, prin Academia de Poliţie, prin aceste contacte internaţionale pe care le avem, prin trimiterile la specializare, gândiţi-vă numai la o evaziune fiscală, la infracţiuni bancare care sunt fenomene de corupţie specializate, la urma urmei.

Octavian Andronic: Vă puneţi speranţe în promoţiile Academiei de Poliţie ?

Doru Ioan Tărăcilă: Sigur că da. În primul rând vor crea poliţistul nou, în al doilea rând vor crea adevăraţii profesionişti.

Octavian Andronic: Domnule ministru, îmi place nota de optimism cu care se încheie emisiunea noastră, vă mulţumesc pentru participare şi vă doresc succes în lupta împotriva corupţiei şi a celorlalte infractiuni care atacă viaţa noastră de zi cu zi.



2007 ©  Ziarul personal
http://www.zp.ro/