09. Tema emisiunii: Primar sau presedinte?


Primar sau preşedinti?
Invitat: Gheorghe FUNAR
( 13 noiembrie 1997)

O.Andronic: Bună-seara, stimaţi telespectatori. Seria controverselor de pe scena publică a societăţii româneşti pare a fi fără sfârşit. Persoane, situaţii, instituţii alimentează continuu setea noastră de a despica firul în patru în căutarea esenţelor convenabile. Hotărât lucru -campioana controverselor este scena politică, aceea pe care aproape nici unii dintre actorii înzestraţi cu ceva har nu scapă de incriminări şi de crirninări pline de patimă. Cine nu e contestat, nu există - pare să fie formula în care s-ar putea sintetiza setea de publicitate a celor pe care, dacă nu-i bagă nimeni în seamă, ies singuri în mijlocul drumului.

Reportaj: Dacă ar fi să dăm crezare neprietenilor săi, în omul Funar zac două personalităţi: un Dr.Jekyll, stimat de concitadinii săi pentru modul în care a făcut din Clujul în care este primar un etalon de curăţenie şi bună gospodărire şi un Mister Hyde - mâncător de unguri pe pâine, obsedat de tricolor şi de plăcuţele de pus pe statui, mai extremist decât extremiştii din partidul partener. Am numit UDMR-ul. Mai exact s-ar putea spune că există o contradicţie între calităţile sale de administrator şi cele de promotor al unei ideologii pe care cel mai adesea n-o înţeleg decât ardelenii. Conflictul său cu staff-ul bucureştean al partidului de la a cărui şefie a fost doborât în mod paşnic după alegerile din '96 culminează cu noua sancţiune a cărei duritate riscă - dacă n-a facut-o încă - să bulverseze marea masă a membrilor de partid. Pentru certurile şi cherfanelile publice cu Ioan Gavra - un campion al conflictelor interpartinice - s-a hotărât sancţiunea trecerii sale în ilegalitate. Ce va urma după această tentativă aproape reuşită de dezbinare a Partidului Unităţii este interesant de văzut în următoarele zile pentru că Gheorghe Funar nu se lasă cu una, cu două. Asemeni lui Lăpuşneanu, dacă peuneriştii - mai precis o anumită parte a lor - nu-1 vor, el îi vrea.

O.Andronic: Dl Gheorghe Funar - invitatul nostru din această seară - face parte din categoria celor care nu-şi propun cu tot dinadinsul să facă valuri în jurul propriei lor persoane. Pentru că au alţii grijă ca acest lucru să se întâmple. Iată, de mai bine de o săptămână, în topul controverselor iscate pe marginea unei parafraze la o celebră replică din Alexandru Lăpuşneanu: "Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau". Exclus din PUNR, partidul pe care 1-a păstorit, în calitate de preşedinte mai bine de patru ani şi după o penitenţă, ca simplu membru, de un an de către Biroul Permanent, dl Funar se află în faţa unei sancţiuni capitale. După părerea mea, această sancţiune are următoarele variante: dl Funar va trebui să se hotărască: ori primar agreat ori politician contestat şi 2. ori loial faţă de partid şi de unitatea acestuia ori lider nostalgic, dornic să-şi facă alt partid. Nu credeţi, dle Funar, că aţi plonjat în plin paradox propunând o schismă într-un partid care şi-a făcut din unitate un etalon? |

Ghe.Funar: Bună-seara. Incerc să vă răspund la această întrebare a dvs. Eu nu am încercat deloc să tulbur apele şi să provoc vreo sciziune în cadrul PUNR-ului. Lucrătura este mai amplă, mai veche şi vizează partidele naţionaliste din România şi pe liderii acestora. Subliniez că eu nu am provocat tot ceea ce se întâmplă în ultimele săptămâni la nivelul conducerii PUNR-ului şi, din păcate, acum efectele acestor hotărâri arbitrare deja le spun ordonanţe ale Biroului Permanent în vederea excluderii mele din PUNR. Greşit s-a transmis în mass-media informaţia, dar nu mass-media este vinovată, ci Biroul Permanent al partidului care a dat o astfel de hotărâre, eu nu am fost exclus din PUNR.

O.Andronic: Dar care este statutul dvs.?

Ghe. Funar: Statutul meu este de membru PUNR, dar fată de acest statut a apărut în plus o propunere care urmează să fie discutată în Consiliul Naţional pe care sper să îl avem în data de 22 noiembrie la Cluj-
Napoca şi sper că intervalul acesta de timp, până în 22 cel puţin 13 filiale ale PUNR-ului, aşa cum prevede statutul nostru vor agrea ideea Consiliul Naţional. In cadrul acestui Consiliu urmează să se discute şi să se valideze sau să se invalideze toate hotărârile Biroului Permanent. Daca Consiliul Naţional ajunge la concluzia că a fost corectă propunerea Biroului Permanent si şi-o însuşeşte atunci face o recomandare organizaţiei de bază din care fac parte, conform statutului pe care-1 am în faţă, se precizează că două treimi trebuie să voteze pentru excluderea mea.

O.Andronic: Acum sunteţi în calitatea de simplu membru. De ce credeţi că trebuie să fie atât de complicat acest drum pentru ieşirea din partid?

Ghe. Funar: Nu este complicat. Este un drum normal care se practică la orice formaţiune.

O. Andronic: Dl Tabără susţine o altă idee şi face, ca şi dvs., recurs la statut. Este atât de interpretabil conţinutul statutului?

Ghe. Funar: Dvs. aţi sesizat foarte bine un lucru ce nu pare normal. Că doi membri PUNR, referindu-se la statut, au două versiuni diferite. Din ce cauză s-a ajuns la această situaţie? Pentru că la Convenţia
Naţională Extraordinară a PUNR din 22 martie a.c. s-au discutat modificări la statut şi s-au aprobat prin votul Convenţiei. In afară de aceste modificări la care am să revin, în încheierea Convenţiei a fost
adoptată o hotărâre cu unanimitate de voturi care precizează că tot PUNR-ul acordă sprijin politic primarului Gheorghe Funar. Practic această hotărâre mă protejează inclusiv faţă de această ordonanţă-Tabără
de urgenţă. Revenind la statut. în Convenţie s-a votat un statut, iar acesta tipărit este unul falsificat. Pare incredibil. S-a discutat şi s-a adoptat un text al statutului, iar acesta pe care îl am în faţă are cel puţin 20 de articole falsificate faţă de ce s-a votat.

O. Andronic: Dar acesta este caz penal.

Ghe.Funar: într-adevăr, după cum bine aţi sesizat este caz penal, filiala clujeană sesizând acest lucru, am constatat şi noi că sunt diferenţe. Am în faţă toate modificările.

O. Andronic: Este o constatare şocantă.

Ghe. Funar: Este într-adevăr. Nu cred că s-a mai regăsit la altă formaţiune politică. în 2 noiembrie am avut un Consiliu Judeţean Extraordinar în care am discutat toate aceste chestiuni şi, între altele, s-a hotărât ca toată delegaţia PUNR care a participat la Convenţia Naţională din 22 martie să acţioneze în instanţă, să facem un denunţ penal împotriva preşedintelui şi a secretarului general ca să analizeze cum au ajuns în această situaţie. Şi mai apare o consecinţă foarte periculoasă: datorită faptului că la Tribunalul Municipiului Bucureşti a fost înregistrat acest statut fals oricând, la orice alegeri, noi putem fi contestaţi sub aspectul participării şi am solicitat Biroului Permanent, Colegiului de Arbitraj să analizeze de urgenţă toate chestiunile acestea. Ce mă surprinde este faptul că preşedintele partidului, dl Valeriu Tabără susţine că acesta este statutul corect. Or, am în faţă toate modificările şi sunt articole care se contrazic.

O. Andronic: Sunt câteva semne - ca, de pildă, înlocuirea dvs. din funcţia de preşedinte al partidului şi apoi excluderea din partid. Mi-amintesc că la înlocuirea dvs. nu s-au stârnit proteste, operaţiunea a părut cvasi-normală unei mari părţi a membrilor de partid. Intrebarea mea este următoarea: de ce vă cramponaţi de un partid care, se pare, că nu vă mai vrea?

Ghe.Funar: Excelentă întrebare. Eu mă număr printre membrii fondatori ai Partidului Unităţii Naţionale Române, ca şi a filialei clujene, Uniunea Vatra Românească şi, ulterior, la începutul lunii martie '90 ne¬am constituit în Filiala Partidului Unităţii Naţionale a Românilor din Transilvania, cum era atunci. In toţi aceşti ani am căutat să fac bine PUNR-ului şi, în bună măsură, am reuşit. Nu susţin că am făcut numai lucruri bune. Orice om care trage, care munceşte mai şi greşeşte. Dar interpretările asupra greşelilor au fost, de multe ori, exagerate şi revenind la PUNR. Am fost ales în diverse funcţii, iar în 1992 mi s-a dat această mare şansă de a candida pentru funcţia de primar al Municipiului Cluj-Napoca. Am câştigat acele alegeri. N-au fost uşoare primele alegeri, am reuşit împreună cu colaboratorii din Primărie şi cu foarte mulţi oameni de bine şi de valoare pe care îi are muncipiul Cluj-Napoca să facem lucruri bune pentru clujeni, practic să ne îndeplinim întreaga ofertă electorală pentru perioada 1992-1996. Am participat în toamna anului '92 pentru prima dată la alegeri în cursa prezidenţială şi atunci am înregistrat cel mai mare salt al PUNR-ului faţă de 11 parlamentari pe care i-am avut în mandatul 1990-1992. Am făcut un salt la 44 de parlamentari, iar eu în cursa prezidenţială, vă mai amintiţi, din şase candidaţi m-am situat pe locul 3.

O. Andronic: Scuzaţi-mă că fac o paranteză. Lumea îşi aminteşte mai puţin episodul '90-'92 decât acesta din urmă când partidul dvs. a înregistrat un recul. Nu cumva aceasta este şi cauza evenimentelor care au urmat? Sentimentul de nemulţumire faţă de situaţia în care a ajuns, la un moment dat, formaţiunea politică?

Ghe.Funar: Sentimentul de nemulţumire trebuia să apară. Pentru că sub aspectul rezultatelor date publicităţii a apărut un recul. Convingerea mea este că s-a petrecut o fraudă electorală. Pentru că am constatat, străbătând în 1992 toată ţara şi atunci aveam multe filiale în curs de înfiinţare, în 1992-1994 când s-au înfiinţat filialele noastre am avut 44 de parlamentari. O parte dintre ei şi-au făcut datoria. Dar filialele totuşi s-au consolidat. Am avut altă forţă în 1996. Am făcut o cursă prezidenţială mult mai bună decât în 1992.

O.Andronic: Dar cu rezultate mai slabe...

Ghe. Funar: Da, dar şi la nivelul reprezentării în parlament cu rezultate mai slabe decât în '92...

O. Andronic: Şi nota bene: fără ca partenerul dvs., cum este catalogat UDMR-ul, să înregistreze aceeaşi mişcare.

Ghe.Funar: Nu. UDMR-ul a fost constant. La noi a fost un recul, de la 44 de parlamentari a coborât la 25.

O.Andronic: Cineva trebuia să plătească.

Ghe.Funar: Da, dar din păcate n-au plătit cei care trebuiau, ci preşedintele partidului. Eu, în campania din '96 trebuia să fiu secondat de doi directori de campanie la nivel naţional. Unul dintre ei chiar dl. Valeriu Tabără, directorul campaniei prezidenţiale, dl Valeriu Suian era desemnat de Consiliul Naţional purtător de cuvânt al campaniei prezidenţiale, iar la campania pentru Parlament, dl Ioan Gavra. Ambii directori de campanie nu au participat, practic, la campanie. Nu s-au deplasat în nici un judeţ al României, nu am avut purtător de cuvânt şi, practic, am făcut o campanie aproape de unul singur. Convingerea personală a fost că m-am comportat mai bine decât în '92. Trebuie să subliniez vara lui 1996 când, din primul tur de scrutin am fost reales primar al Municipiului Cluj-Napoca.

O.Andronic: Dar aş vrea să facem o separaţie. Sunt două lucruri diferite şi chiar contradictorii, la un moment dat. Adică aceeaşi oameni care v-au votat cu entuziasm ca primar, calitate la care aţi accesat din primul tur, ceea ce nu s-a întâmplat în nici unul din marile oraşe, aceeaşi oameni nu v-au votat cu acelaşi entuziasm ca preşedinte.

Ghe.Funar: La Cluj nu au fost diferenţe. Diferenţe au fost în multe alte judeţe ale ţării unde a apărut sub aspectul rezultatului electoral - un recul. Noi am analizat rezultatele alegerilor PUNR-ului în luna decembrie. în februarie, la o şedinţă a Biroului Permanent, noaptea pe la ora unu, unul dintre colegi solicită suspendarea mea din funcţie.

O.Andronic: Cine?

Ghe. Funar: Paremi-se că dl Secară sau dl Vâlcu.

O. Andronic: Aşa brusc?

Ghe. Funar: Brusc, fără să fie pe ordinea de zi a Biroului. Dintr-o dată cere suspendarea preşedintelui. Ceilalţi, înţeleşi, votează asta. In statutul nostru nu exista o asemenea procedură. Şi s-a hotărât alegerea unui preşedinte interimar, soluţie inexistentă în statut. Ce am constatat? Că a fost o lucrătură la miez de noapte, bine regizată anterior care să conducă la o pierdere pentru PUNR.

O. Andronic: Nu credeţi că adversarii dvs. au avut un argument puternic şi în faptul că decizia de a intra la guvernare vi s-a datorat aproape în totalitate? A doua chestiune: faptul că orientarea electoratului propriu spre sprijinirea în turul doi a d-lui Emil Constantinescu, alături de UDMR, a cântărit foarte greu în acest sentiment de nemulţumire?

Ghe. Funar: Nu. In ceea ce priveşte turul II al alegerilor prezidenţiale, am declarat atunci că românii au de ales între două variante rele. Dintre cele două rele le-am recomandat simpatizanţilor mei să-1 voteze pe Emil Constantinescu. Declaraţia de atunci era condiţionată de poziţia d-lui Constantinescu vizavi de UDMR. Am precizat că îi îndemn să-1 voteze dacă declară că nu va accepta şi nu va susţine intrarea UDMR-ului la guvernare. Aceasta a fost declaraţia mea dată publicităţii. Atunci dl candidat, Emil Constantinescu a susţinut că nu are nici o înţelegere secretă cu UDMR. A fost acest argument care i-a determinat pe mulţi români din Ardeal să voteze pentru dânsul. De ce nu i-am îndemnat să-1 voteze pe dl Ion Iliescu? Vă dau câteva argumente. In timpul cât dânsul a fost preşedintele României, s-a negociat şi s-a semnat tratatul româno-ungar care, în opinia mea, este un act de trădare naţională, pe baza căruia riscăm să pierdem Transilvania. Al doilea argument: în perioada alegerilor din vara anului trecut, în mai multe judeţe ale Transilvaniei, PDSR-ul a încheiat protocoale secrete cu UDMR în care s-au angajat să sprijine UDMR-ul în administraţia publică: să sprijine introducerea limbii maghiare, să promoveze primari din partea UDMR-ului, să fie de acord ca funcţionarii să fie vorbitori de limbă maghiară; sunt nişte lucruri care ne-au îngrozit la ora aceea; deci nu puteam să susţinem pe preşedintele Ion Iliescu - cel puţin pentru două aceste argumente.

O. Andronic: Aş vrea să vă întreb ceva: aţi avut o bună acceptare la nivelul de masă al partidului. La nivelul de conducere însă, v-aţi aflat foarte des în divergenţă cu cei cu care aţi lucrat. Acesta a fost şi motivul pentru care unii au părăsit înaintea dvs. partidul, mă refer la dl Radu Ciontea, chiar la dl Viorel Sălăgean. Credeţi că a fost o chestiune de doctrină sau o chestiune care ţinea mai mult de abordarea unor relaţii inter-umane?

Ghe.Funar: După părerea mea este vorba de a doua ipoteză. Eu am constatat că au apărut cele mai multe dintre aceste plecări din PUNR datorită unor... Mie personal mi-a părut rău că a plecat din PUNR şi dl Radu Ciontea şi alţi membri de marcă.

O. Andronic: Nu cumva dvs. aţi fost numitorul comun al acestor plecări?

Ghe. Funar: Nu. Cel care a fost şi mai este încă piaza rea se numeşte Ioan Gavra. A reuşit să exercite o presiune. El s-a apropiat foarte mult de mine şi am apreciat la el că are nişte calităţi care trebuie puse în valoare. Pe lângă faptul că munceşte şi poate rezolva anumite probleme, dar este un om lipsit de caracter. Şi lucrul acesta a atârnat de greu. Şi aşa a reuşit să-1 maltrateze pe plan psihologic pe Radu Ciontea care fiind o fire de artist n-a rezistat şi 1-a determinat să plece, 1-a şicanat şi pe dl Corneliu Iancu pe care 1-a prăbuşit pe plan psihologic, 1-a şantajat şi 1-a determinat pe Valeriu Suian, i-au făcut dosarul şi apoi l-au făcut să plece din partid. Foarte mult l-a lovit pe dl senator Viorel Sălăgean, un bun profesionist.

O. Andronic: Domnul senator este chiar la telefon. Ne ascultă în acest moment. Bună-seara, dle Sălăgean.

Viorel Sălăgean: Bună-seara.

O.Andronic: Domnule Sălăgean, în cartea dvs. dedicată experienţei pe care aţi avut-o ca, candidat la Preşedinţie, aţi făcut dese referiri la dl Funar şi la dl Gavra. Nu dintre cele mai amabile. Probabil că au fost lucruri sub imperiul evenimentelor. Acum, la oarecare distanţă, ce apreciaţi şi ce nu admiteţi la dl Funar?

Viorel Sălăgean: Mai întâi să fac numai o anumită ajustare a punctului de vedere lansat cu dezinvoltură de dl Funar în legătură cu acest episod trist pentru dânsul şi, probabil, pentru PUNR de excludere a domniei sale din partid. A lansat în stil propriu, o informaţie potrivit căreia, în spatele acestei decizii s-ar afla, între alte forţe şi Alianţa pentru România. Eu aş vrea să-i spun că există tot atât adevăr în această afirmaţie cât ar conţine şi fraza pin care eu aş susţine că dl Funar este episcop reformat sau membru UDMR la ora actuală. Nu este absolut nici o legătură, nu a fost implicat în nici un fel APR în acest episod nefast pentru dl Funar, episod pe care, ca om, îl regret, dar ca om politic cred că el a fost un episod previzibil. Intorcându-mă la momentul 1995 a avut loc Conferinţa Naţională a PUNR-ului. In acel moment, am discutat cu dl Funar şi în particular. (Vreau să vă spun că în particular dl Funar este un om adorabil, foarte inteligent). I-am sugerat să se retragă în postura de preşedinte onorific al PUNR. I-am explicat la vremea respectivă şi am mers pe ideea să se concentreze pe activitatea care o are la Primărie pentru că este un om foarte gospodar şi să lase problemele partidului în mâna unui grup care să ducă munca de partid a PUNR la Bucureşti şi nu la Cluj. Am sugerat ca dl Funar să abandoneze, de asemenea, acest limbaj rudimentar. Cuvinte cum sunt: canarie, cozi de topor, cioclii, cuvinte spuse la supărare care nu îl onorează pe dl Funar ca preşedinte de partid. I-am sugerat de multe ori să abandoneze această exprimare pe ton extremist faţă de unele realităţi privind atitudinea UDMR-ului. Dânsul atacă, în general, populaţia maghiară din Ardeal şi acest conclav politic care este UDMR-ul care a făcut mult rău ţării. Şi dl Funar are prieteni din rândul maghiarilor şi eu la fel. La Cluj când am fost odată, vă spun că 1-am văzut discutând pe dl Funar cu un maghiar care îi mulţumea că i-a rezolvat o problemă cu locuinţa. De asemenea, i-am reproşat o serie de acţiuni care ducea partidul într-o formă de haos. Lucru acesta nu se datora dlui Funar, ci plutonierului major al domniei sale. Am atacat foarte mult acest cuplu nefast. Vreau să vă spun că, în mod paradoxal, după doi ani de convieţuire cu colegi din PUNR că, de fapt omul care a indus în PUNR o stare de vrajbă, de intoleranţă, de suspiciune, un limbaj suburban nu a fost Funar, ci a fost Gavra. Şi acum eu arunc o bombă prin această frază pentru că acum Gavra este încă deputat, dar eu nu pot să uit atitudinile lui iresponsabile pe care şi le-a manifestat în public în legătură cu o serie de membri ai PUNR.

O. Andronic: Portretul pe care l-aţi făcut mi se pare foarte sugestiv, indiferent dacă putem sau nu să fim de acord cu el. Vă mulţumesc foarte mult.

V. Sălăgean: Şi eu vă mulţumesc şi îi doresc dlui Funar succes în continuare în cariera politică pentru că este un om politic autentic care poate să aibă forţă de exprimare în politică, în acea felie în care s-a consacrat, cea a extremismului. Extremism care la noi este cotat că a avut o aderenţă semnificativă, de 10-12 la sută, în timp ce în Ungaria extremismul este cotat la 13 -14 la sută.

O. Andronic: Dle Sălăgean şi la extremism stăm mai prost decât ungurii.

V. Sălăgean: Dl Funar are teren de exprimare, are materie primă suficientă. Dacă dl Funar va face pasul spre PRM s-ar putea ca toată această zonă să cucerească 10-12 la sută din electoratul care doreşte o asemenea manifestare.

O. Andronic: încă odată vă mulţumesc. Dle Funar, de unde v-a ieşit renumele acesta de "mâncător de unguri"? Toată această chestiune cu naţionalism-extremism care s-a reverberat puternic în special în afară. Ţineţi minte o adresă a fost adusă la adresa guvernului Văcăroriu de către forurile internaţionale care ţinea tocmai de acest lucru, de prezenţa unui partid de extremism.

Ghe.Funar: înainte de a răspunde la această problemă pe care aţi adus-o în discuţie, permiteţi-mi să-mi exprim bucuria că l-am auzit pe dl Sălăgean - un om deosebit, cu idei corecte şi realiste, cum le-a exprimat şi acum chiar dacă unele dintre ele nu-mi convin. Dacă-mi permiteţi, o să încerc să intervin şi cu unele mici replici. Este o falsă problemă aceasta a extremismului şi că PUNR-ul ar fi un partid extremist. Dacă ar fi fost aşa, el nu ar înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti. Deci legea nu permite asemenea partid. Eticheta este creată de unii din afară care caută să compromită partidele politice naţionaliste. PUNR-ul este un partid naţionalist şi pentru a compromite imaginea din afară. Ne-au etichetat unii din afară care nu ne cunosc. Să ne dea un exemplu...

O. Andronic: Uitaţi am să vă dau eu un exemplu. Această chestiune a fost alimentată cu mărunţişuri. De genul plăcuţele, steagul de la Consulatul Maghiar.

Ghe. Funar: Păi se deschide un consulat al Ungariei la Cluj-Napoca şi în loc să se arboreze steagul naţional al Ungariei se arborează steagul Ungariei hortiste din perioada 1944. Păi, cum să nu reacţionăm? Şi acum există acest steag. A fost schimbat la cererea mea şi prin presiunile făcute la Ministerul de Externe. A fost schimbat vreo două săptămâni. In ziua de 30 august, atunci când românii comemorează dictatul şi ungurii sărbătoresc Diktatul de la Viena, a fost dat drapelul Ungariei jos şi este din nou arborat steagul Ungariei cu stema Ungariei mari în care este inclusă Transilvania. Cum să nu reacţionăm?

O. Andronic: Comparaţia s-a făcut destul de des. Sunteţi făcut din acelaşi aluat cu pastorul Tokes?

Ghe.Funar: Nu există nici o asemănare din punctul acesta de vedere, dar, din păcate, mass-media caută să acrediteze o asemenea idee că eu aş fi o contrapondere sau viceversa.

O. Andronic: Din nefericire, acest conflict la vârf în clasa politică vă îndepărtează şansa unei reconclieri. Dvs. credeţi că se poate produce o reconciliere, în timp, între români şi maghiari în Ardeal, în Transilvania?

Ghe.Funar: Bineînţeles; eu sunt optimist în acest domeniu.

O. Andronic: Şi credeţi că faceţi suficient pentru treaba asta?

Ghe.Funar: Trebuie să fac o precizare. Nu avem unguri sau maghiari în Transilvania. Noi aici greşim. Toţi suntem români. Unii dintre ei sunt români de etnie maghiară, sârbă sau slovacă, dar sunt români.

O. Andronic: Atunci nu credeţi că la vârf se tulbură apele mai mult decât este nevoie? Pentru că eu cred că la bază oamenii se înţeleg...

Ghe. Funar: Oamenii de rând se înţeleg, dar în acelaşi timp ei sunt alimentaţi, în cazul UDMR-ului, de extremiştii din UDMR. Dl Sălajean făcea referire, între altele, la mine că sunt extremist. Ţin să fac precizarea că sunt un radical.

O. Andronic: Care este diferenţa dintre un extremist şi un radical, în concepţia dvs.?

Ghe. Funar: Eu mă consider un radical faţă de colegii din PUNR care sunt ceva mai moderaţi. Niciodată nu am recurs la atitudini extremiste.

O.Andronic: Dar chiar şi aşa vi s-a...

Ghe. Funar: Mi s-a creat artificial această imagine falsă. Credeţi că locuitorii din Cluj-Napoca - care sunt oameni de o condiţie intelectuală de invidiat, responsabili, serioşi - şi-ar fi ales un primar extremist?

O.Andronic: Aici stau şi mă gândesc că vocaţia dvs. este de a fi gospodar. Şi poate nu om politic.

Ghe. Funar: Acum deranjează omul politic şi nu gospodarul. Ceea ce spunea dl Sălaj an, din păcate, a apărut o oarecare retragere în administraţia publică din martie până în septembrie. Eu m-am ocupat, în special, de problemele administraţiei locale şi m-am retras de la vârful partidului. N-am acceptat să candidez nici pentru Biroul Permanent. Dar, cu toate acestea a apărut acum problema din septembrie şi s-a dat poruncă să fiu exclus din PUNR. In legătură cu APR-ul la care făcea referire dl Sălaj ean, preşedintele acestei formaţiuni, dl Teodor Meleşcanu a solicitat PUNR-ului să îl excludă din PUNR pe Funar pentru că altfel nu acceptă dialogul cu APR-ul. Iar după ce s-a anunţat Ordonanţa de Urgenţă Tabără cu nr.59 şi 60, dl Teodor Meleşcanu şi-a manifestat satisfacţia că, în sfârşit, PUNR-ul a făcut o faptă sinucigaşă. I-a lăudat pentru acest lucru, în ce priveşte munca de partid la Bucureşti şi eu am aceeaşi mentalitate ca dl Sălăgean. Aproape toţi parlamentarii au fost aici. Inclusiv dânsul care a devenit bucureştean. Acum din martie până în septembrie-octombrie munca de partid se desfăşoară în Bucureşti. Care este efectul? Coborârea PUNR-ului în toate sondajele ajungând la 1 la sută. In ceea ce priveşte limbajul...

O. Andronic: Aici nu vă e teamă că vă diminuează puţin mesajul? Nu-i dă o tentă neserioasă? Oamenii nu cumva ajung să aştepte de la dvs. bancuri în loc de idei?

Ghe.Funar: Dacă urmăriţi fondul problemei veţi constata că eu nu mă ţin de bancuri. Pretind şi am dovedit că sunt un om serios. Uneori, ţinând sema de cei cărora mă adresez încerc să găsesc un discurs diferenţiat şi la o situaţie dată ei sunt trădători. Dacă cei 11 care au luptat pentru înmormântarea partidului, cu ce greşesc eu dacă le spun cioclii? Mai apare o problemă. Limbajul pe care l-am folosit cât am fost preşedintele partidului... Sunt nevoit de multe ori să iau poziţie - limbajul respectiv este foarte greu de ales ca el să fie bun şi potrivit pentru clujeni,
pentru ţară şi pentru exterior. Atunci cei din exterior fie îl prezintă trunchiat şi denaturat lucrurile şi atunci apare o imagine extrem de deformată. Dar, de pildă, la Congresul Partidului România Mare, printre altele, senatorul Corneliu Vădim Tudor referindu-se la imaginea externă a României spunea că au ajuns unii preşedinţi de state să doarmă sub pernă cu imaginea României. Mie mi se pare că este un foarte bun român, serios, decis să rezolve foarte multe probleme. Nu este un extremist, este un radical. Avem foarte multe puncte comune. Eu îl apreciez pentru tăria de caracter pe care o are, pentru bogata cultură care şi-a însuşit-o.

O. Andronic: Există o ofertă?

Ghe. Funar: Am primit mai multe oferte din partea preşedintelui Partidului România Mare, dl CV. Tudor şi atunci când colegii mei din PUNR au căutat să-mi creeze probleme şi recent, când a apărut Ordonanţa-Tabără mi-a fost reînnoită propunerea, iar la Congresul al-II-lea al PRM-ului, înainte de a fi invitat să iau cuvântul, dl preşedinte CV. Tudor a reînnoit în faţa participanţilor, circa 2000, această ofertă de a accepta să trec la acest partid pe funcţia de secretar general. I-am cam dezamăgit pe cei din PRM, dar prin momentele grele prin care trece PUNR-ul nu pot să fac un pas greşit şi sunt nevoit şi rămân în PUNR şi vom face curăţenia de toamnă-iarnă.

O. Andronic: Timpul emisiunii noastre s-a scurs implacabil. Vă mulţumesc pentru atenţie. Bună-seara.



2007 ©  Ziarul personal
http://www.zp.ro/