08. Tema emisiunii: Afacerea“Cozonacul”


Afacerea“Cozonacul”
Invitat: Cornel Stegaru
( 6 noiembrie 1997)

O. Andronic: Bună-ziua, stimaţi telespectatori. Vă spun bun-venit la o nouă ediţie a emisiunii "Punctul pe I" - o emisiune dedicată controverselor şi persoanelor controversate care ţin afişul unei vieţi publice, agitate şi colorate.

Reportaj: Domnul Cornel Stegaru a fost, în mai multe rânduri, mai marele stabilimentului de protocol de la Snagov. A fost şi pe vremea lui Ceauşescu când vilele erau repartizate într-o ordine strictă, ce respecta ierarhiile momentului potentaţilor zilei care se relaxau cu grija de a nu şoca prin vreo manifestare imprudentă liniştea cuplului prezidenţial şi a fost şi după aceea când ierarhiile s-au amestecat, când complexele au dispărut şi când unica grijă a noilor puternici înfrăţiţi cu noii îmbogăţiţi a fost de a-şi etala cât mai ostentativ atribuţiile şi relaţiile. Şi într-o epocă istorică şi în cealaltă, domnul Cornel Stegaru a ştiut să împace capra pretenţiilor cu varza posibilităţilor, făcând, ca un adevărat negustor, concesiile şi serviciile de rigoare. Paradoxal, necazurile sale au început atunci când s-au terminat vilele şi când protocolul a început să înţarce. Au început cu afacerea SAMCA în care Răducanu 1-a crezut mai în graţiile puterii decât era cu adevărat şi au continuat cu sechelele unei tranzacţii imprudente pe spinarea protocolului de stat, ajungând la apogeu pe fondul intereselor divergente ale noii puteri faţă de nobila idee a privatizării unui complex hotelier, Bucureşti, deja amanetat. Erou al unei spectaculoase reţineri de către Poliţie în Săptămâna Patimilor, acuzat că şi-ar fi făcut singur rău consumând în exces cozonac pentru a-şi declanşa o criză de diabet, domnul Cornel Stegaru poartă încă urmele acestor avataruri rocamboleşti împărţindu-şi activitatea între biroul unde FPS-ul nu-1 mai vrea de director şi Parchetul General care îl caută de muşteriu în două dosare penale încurcate.

O. Andronic: Stimaţi telespectatori, presa are calitatea deloc de neglijat, printre altele, de a pune în circulaţie pe lângă informaţii, şi legende. Una dintre ele este cea referitoare la autointoxicarea cu cozonac a directorului S.C. Bucureşti, Cornel Stegaru, în Săptămâna Patimilor pe când se afla în arestul Poliţiei, inculpat într-o afacere derulată pe când era mai marilor vilelor de protocol de la Snagov. Cornel Stegaru a devenit subiect de presă odată cu declanşarea scandalului SAMCA şi trecând prin episodul deja anunţat s-a consolidat ca fiind oponentul ideii de privatizare a hotelului Bucureşti, adoptată de F.P.S. prin ignorarea unor angajamente anterioare. Domnule Cornel Stegaru, bun-venit în emisiunea noastră, înainte de a intra în subiect şi de a încerca să lămurim controversele ţesute în jurul dvs. aş vrea să fac un supliment de prezentare telespectatorilor care nu vă cunosc. Deci, dl Cornel Stegaru s-a născut la 7 septembrie 1938, la Lăpuşna-Basarabia într-o familie din care bunicul fusese deportat în Siberia 17 ani, tatăl a murit la Podul Nord în 1943, iar unchii săi au făcut închisoare politică sub regimul comunist pentru politică ţărănistă. A urmat şcoala elementară în judeţul Dolj şi liceul la Craiova şi Calafat. A fost economist la Banca Naţională din Segarcea, la IAS 30 Decembrie, iar din 1970 în turism. Contabil şef la Intreprinderea de Odihnă Snagov, şi din 1976 la ITHR, la Complexul Ambasador. Din 1984 şef al Complexului Bucureşti şi coordonator al fermei de porci de pe insula Pantelimon. Intre 1990 şi 1995, director general la S.C. Snagov. Din 1995 director general la S.C. Bucureşti. Iertaţi-mă, sunt variante contradictorii: mai sunteţi sau nu mai sunteţi director la S.C. Bucureşti?

C. Stegaru: Eu sunt director la SC. Bucureşti - denumirea de acum - din 1984. Am pornit cu prioritate ferma zootehnică Pantelimon, după cum dvs. aţi prezentat biografia mea, cred că nu am avut loc în rândul nomenclaturiştilor cum am fost catalogat de presă.

O. Andronic: Dar v-aţi ocupat de nomenclaturişti.

C. Stegaru: Dacă se poate spune aşa, pentru că am lucrat la gospodăria de partid, la Serele Pipera şi la Intreprinderea de odihnă Snagov... Deci tot în funcţia de contabil-şef. Dacă o astfel de funcţie putea să se ocupe şi de nomenclaturişti, întâmplarea a făcut să fiu la Snagov după Revoluţie.

O. Andronic: Deci, mai sunteţi sau nu director general? F.P.S.-ul spune că nu mai sunteţi.

C. Stegaru: Da. FPS-ul m-a scos, dar trebuie să ştie că există şi o lege, mai există şi competenţa profesională şi ataşamentul faţă de salariaţi. Dacă vă amintiţi în perioada mea "de glorie" de cinci zile de arest, toţi salariaţii au făcut fel şi fel de manifestaţii pentru că ei ştiau că eu nu sunt un escroc şi locul meu nu este în detenţie. Lucrez în ITHR Bucureşti din 1976 cu aceeaşi oameni, care ulterior au avansat şi cu care am vrut să fac un partid. După revoluţie, în aglomeraţia aceea de partide am avut şi noi Partidul Muncii şi Dreptăţii Sociale, din care făceau parte salariaţii din turism, sport şi comerţ.

O. Andronic: A încercat să adere parcă şi Miron Cozma, care nu era celebru pe vremea aceea.

C. Stegaru: El venea în Bucureşti şi încerca să-şi găsească un partid de care să se lipească. O perioadă scurtă s-a lipit de partidul nostru pentru că avea unde să fie cazat şi să mănânce.

O. Andronic: Haideţi să rămânem puţin la subiectul cel mai controversat. Pentru dvs. în Săptămâna Patimilor, eraţi un nume bine-cunoscut, acţiunea a fost făcută în forţă, ce credeţi că a generat această atenţie deosebită care vi s-a dat? Fapta pentru care aţi fost acuzat este într-adevăr gravă sau nu o consideraţi aşa?

C. Stegaru: Dacă vreţi să mă credeţi sunt câteva luni de atunci şi încă nu am reuşit să aflu misterul acelei arestări. Ştiţi proverbul românesc "hoţul cu un păcat şi păgubaşul cu o sută". Nu pot să fiu sigur pentru ce anume. Pentru că acele dosare de care se vorbea, în 11 sau 12 aprilie am avut o descindere la hotelul Bucureşti. Au fost 40 de poliţişti cu Garda Financiară prin magazii, depozite, tot ce se poate controla într-o unitate. Bineînţeles cu percheziţie acasă, am aflat că aşa s-a întâmplat şi la Snagov unde eu lucrasem după o perioadă de cinci ani de zile şi la firmele fiicei mele. Deci, era clar că era o pornire împotriva mea.

O. Andronic: Ce putea să o genereze pentru că, slavă Domnului, veneaţi dintr-o zonă în care făcuserăţi servicii puternicilor zilei...

C. Stegaru: Nu-mi dau seama ce s-a întâmplat. Eu am avut o discuţie cu puternicii zilei după aceea şi au rămas miraţi. Deci, nu pot să-i dau o tentă politică.

O. Andronic: Care a fost motivaţia, pentru ce sunteţi reţinut?

C. Stegaru: In miercurea Paştelui veneam de la Braşov unde participasem la o consfătuire cu turismul şi directoarea economică mă tot întreba: unde sunteţi, când ajungeţi? Am ajuns în birou, am sunat-o să anunţ că am venit şi după zece minute a venit Poliţia. Era dl Croitoru care mi-a spus: Ne cunoaştem de-o viaţă, suntem prieteni din copilărie, dar nu am ce face, trebuie să mergi la secţie şi ca să nu crezi că porneşte de la mine sună-1 pe colonel. L-am sunat pe col. Ardeleanu: "Veniţi până la noi, avem de discutat puţin, nu-i nici o problemă." Am mers, am dat o declaraţie. După aceea, mi s-a spus că trebuie să fiu reţinut.

O. Andronic: Domnule Stegaru, la telefon îl avem chiar pe dl. col. Ardeleanu. Bun-venit la emisiunea noastră. Arestarea din aprilie a d-lui Cornel Stegaru a fost una dintre primele acţiuni spectaculoase pe care Poliţia Capitalei aflată sub comanda dvs,. le întreprindea. în opinia publică s-a indus ideea unei anumite implicări a dvs. ca fiind o chestiune de orgoliu. Dvs. cum aţi perceput acest episod şi ce explicaţie doriţi să-i daţi?

Col. Virgil Ardeleanu (şeful Direcţiei de Poliţie a Capitalei): Eu la timpul respectiv, dacă ţineţi minte şi telespectatorii care au urmărit am oferit explicaţiile necesare. Am spus-o că nu există nici un motiv special de a lua o măsură împotriva unei persoane. La fel şi în cazul d-lui Stegaru. Nu a existat nici un alt motiv decât acela pentru care noi suntem predestinaţi; acela de a verifica reclamaţiile, sesizările unor cetăţeni, de a verifica informaţiile pe care le deţine Poliţia şi în funcţie de rezultatul acestor verificări trebuie să luăm măsurile în consecinţă. Nu există alte interpretări decât dacă cineva doreşte să denatureze.

O. Andronic: Faptele care i se imputau d-lui Stegaru erau atât de grave încât să justifice această arestare interpestivă şi într-un moment atât de special în viaţa oricărui om, cum era ajunul Paştelui?

Col. Virgil Ardeleanu: Sigur că momentul nu a fost ales de cineva anume. Erau foarte multe reclamaţii la Poliţie dintr-un spectru destul de larg, să zic aşa. Sigur, eu zic că măsura luată de Poliţie... am stat de vorbă cu toată lumea, am întors problema pe toate feţele, eu zic că măsurile au fost luate în exclusivitate şi în spiritul legii şi nu de alte interese pentru că nu avem nimic comun cu alte dedesubturi. Faptul că ancheta se află încă la Poliţie, eu nu ştiu care va fi hotărârea instanţei judecătoreşti. La o parte sunt terminate cercetările penale urmează ca Parchetul să le înainteze dacă va considera de cuviinţă la instanţa de judecată. Există anumite condiţii în luarea unei astfel de măsuri de reţinere a unei persoane, iar arestarea propriu-zisă o execută procurorul din cadrul Parchetului.

O. Andronic: Domnule colonel încă o singură chestiune. Aţi rămas cu vreo adversitate faţă de dl Stegaru după acest episod?

Col. Virgil Ardeleanu: Dacă ţineţi minte eu am fost la timpul respectiv catalogat, adică s-a transformat cumva această anchetă a Poliţiei ca şi cum ar fi fost o treabă personală. Eu nu sunt supărat, pentru că până acum la Poliţia Capitalei au fost arestate şi cercetate peste 7000 de persoane. Nu pot să spun că vizavi de vreo unul am eu ceva. Dânsul are tot dreptul ca să se apere. Eu mă raportez la calitatea pe care o am de poliţist. Foarte multe activităţi, acţiuni ale Poliţiei au fost controlate nemijlocit de mine. Asta este sarcina unui colonel de poliţie.

O. Andronic: Domnule colonel, vă mulţumesc. Domnule Stegaru, ca lucrător în turism eraţi convins, cel puţin înainte de '89, că stai într-un fel cu sabia lui Damodes deasupra capului, că puşcăria îţi suflă-n ceafa- pentru"că e şi foarte uşor^să cazi în greşeală. Totuşi, cum aţi suportat această experienţă dură din viaţa oricărui om, aceea de a te vedea transferat dintr-o lume normală într-o altă lume.

C. Stegaru: In primul moment nu am realizat. Dar când am fost introdus în celulă, am întâlnit acolo tot felul de delicvenţi, majoritatea bişniţari. Eu lucrând şi la Ambasador îi cunoşteam pe mulţi. Sigur că nu i-a bucurat prezenţa mea, dar oamenii au arătat atâta bunăvoinţă încât dacă ar fi fost după ei mai stăteam şi acum. Mi-am zis că poate aşa trebuie să fie: dacă bunicii mei au stat 17 ani în Siberia, dacă unchii mei au stat 15 ani în puşcării, socrul meu condamnat o viaţă, atunci poate că şi eu trebuie să moştenesc ceva. Dar când primeşti nişte dosare, într-unui un miliard şapte sute, altul un miliard o sută nu poţi, ca poliţist, să spui lasă că îi dau drumul lui Stegaru. Sigur că expertiza contabilă n-a sesizat aşa ceva până acum. Eu nu mă consider vinovat şi poate că domnul colonel îşi aminteşte când i-am spus că "o să vă convingeţi că am avut dreptate" şi doresc să treacă timpul şi se va convinge.

O. Andronic: Din documentarea pe care am facut-o la Parchetul General, din relaţiile pe care le-am primit de la dl procuror care anchetază cazul, dl Dan Chirculescu, se arată că două dosare sunt finalizate şi urmează a fi trimise spre instanţă. Unul referitor la Snagov, cum s-a pierdut vila 29 prin nerambursarea unui credit de 300.000 dolari la Banca Agricolă.

C. Stegaru: Acesta nu poate să fie un dosar. Dosarul este altfel. Şi anume că pe banii respectivi am cumpărat o cantitate de zahăr şi neajungând la termen zahărul, fiind girată cu o vilă, aceasta a fost scoasă la licitaţie.

O. Andronic: Există o neconcordanţă aici şi aş vrea să încercăm să o lămurim. Aţi girat cu una din vilele societăţii - o afacere care nu era a societăţii şi era făcută în asociere cu SC ERMA ROM...

C. Stegaru: Acela este un alt dosar. Am făcut un contract cu SC ERMA ROM de asociere în participaţiune. Noi aduceam oţel, beton, fier şi el îl vindea. Normal trebuia să ne dea un comision. Contractul a fost încheiat în 1995, în luna iunie, s-a derulat contractul, eu am plecat, comisionul nu s-a mai încasat şi este vorba de 28 milioane. Deci de la un miliard ş.a.m.d. s-a ajuns la 28 de milioane.

O. Andronic: O singură chestiune aş vrea să lămurim pentru că ea are alte implicaţii. Se vorbeşte, eu nu am văzut scris alb-negru pe hârtie că, de fapt, această tranzacţie a avut o anumită tentă politică, că anumite persoane doreau să transfere această vilă către Banca Naţională pentru a fi pusă la dispoziţia reprezentantului FMI-ului şi că atunci s-a ales această variantă în care vila ieşea din proprietatea Snagovului prin neplata unei datorii. De altfel aşa s-a şi întâmplat pentru că Vila 29 este acum proprietatea Băncii Naţionale.

C. Stegaru: După Revoluţie o serie întreagă de vile au plecat spre diferite canale. Pentru nici una nu s-a încasat nimic. Nu dau exemple unde au plecat, dar au plecat printr-o hotărâre de Guvern.

O. Andronic: Asta vroiam să vă întreb. De ce nu s-a dat o hotărâre de Guvern şi pentru...

C. Stegaru: Eu zic că să plece o vilă din asta printr-o hotărâre de Guvern este totuşi o... Eu am luat un credit. Dacă reuşeam să aducem zahărul la timp era un câştig de... şi nu mai pierdeam vila. Dar astea sunt contractele.

O. Andronic: Aceste două dosare sunt pe rol şi urmează să fie trimise la instanţă.

C. Stegaru: Am spus-o şi o mai spun că atâta timp cât nu pui mâna, nu iei nimic. Faptul că s-a interpretat că aceşti bani i-am luat, că i- am băgat într-o firmă a lui fiică-mea, dar Poliţia a verificat şi a constatat că nu este nimic în neregulă.

O. Andronic: Trecem la următorul punct al controverselor. A fost celebra afacere SAMCA. De altfel, ea v-a adus pentru prima dată în colimatorul opiniei publice prin scrisoarea aceea a domnului Răducan care acuza mafia politico-financiară care există.

C. Stegaru: Nu numai a opiniei publice româneşti. Mă aflam la Londra, la Campionatele Europene şi ziarul 1-a adus dl Fodoreanu unde eu eram decupat, pe atunci nu aveam poza...

O. Andronic: Care a fost atunci implicarea dvs. în această afacere?

C. Stegaru: Nu am avut nici o implicare. Eu l-am cunoscut pe dl Răducanu, am vizitat cu el fermele din "imperiul Samca" aşa cum se spunea, dar nu era un imperiu. Mie îmi pare rău că s-a întâmplat ce s-a-ntâmplat pentru că ce reuşise dumnealui să facă era o fermă de talie europeană. Cu rase deosebite, juninci gestante aduse din Danemarca. El a luat finanţări ce a luat, nu a ţinut cont până unde trebuie să ajungă. Părtaş am ajuns la această afacere pentru că el avea pentru toate firmele lui 125 miliarde credit şi Banca alţi bani nu-i mai dădea. Atunci actualul preşedinte Florin lonescu a mers., foarte de treabă atunci... Mai vreau să fac o paranteză aici. Am întâlnit o doamnă Capetti, o femeie cu mult suflet; mi-a părut foarte rău când am văzut-o în postura în care a ajuns şi deci aşa am intrat în această afacere cu dânsul, am mers la dl lonescu care i-a mai acordat un credit de şase miliarde şi i-a reproşat că a supra-evaluat construcţia. I-a recomandat să mai găsească nişte parteneri ca din 25 miliarde să scadă plafonul ca să-i poată da alt credit. Eu fiind acolo cu el, dl Răducanu mi-a propus mie, i-am răspuns că nu am nimic împotrivă. Am luat 25 la sută. Deci asta însemna ca eu să am o răspundere deci trebuia să se ia credit 25 la sută în numele meu. De aici s-a înţeles că eu vreau 25 la sută din firmele lui.

O. Andronic: Am înţeles că s-a bazat pe faptul că dvs. aveţi relaţii la un nivel foarte înalt, dar când a constatat că nu este aşa...

C. Stegaru: îmi cerea să merg la Temeşan, Hrebengiuc, Florin Georgescu, Adrian Năstase... Nu aveam de ce să merg. Nu-mi permiteam aşa ceva.

O. Andronic: Vom avea ocazia să vorbim şi cu dl Răducanu. O ultimă chestiune: subiectul privatizarea. Astăzi ziarele sunt pline de cazul Bucureşti S.A. Ce se întâmplă aici? De ce aţi intrat în conflict cu FPS-ul? Interesul dvs. nu este ca hotelul să se privatizeze? El poate să o ducă aşa singur...

C. Stegaru: Nici nu se pune problema.' Dacă n-ar fi etapa privatizării, hotelul Bucureşti poate să trăiască singur. Hotelul are o rată a rentabilităţii de 50 la sută. Noi din fonduri proprii am continuat să facem Braseria "Cina", anul viitor vom continua cu tot Complexul Cina, din fonduri proprii vom face reutilitarea unităţilor la anul.

O. Andronic: Văd că sunteţi optimist. Vă faceţi planuri pentru la anul...

C. Stegaru: Da, eu cred că dl Dimitriu îşi va da seama, până la urmă, că competenţa profesională nu poate fi înlocuită cu nişte ambiţii ale cuiva... Dl Dimitriu să nu uite că eu lucrez de 20 şi ceva de ani la aceste unităţi şi numai pentru faptul că nu am sărit imediat la privatizare să fiu scos acum.

O. Andronic: Ca să sintetizăm, scandalul vine pe fondul faptului că s-a făcut o licitaţie şi hotelul a fost acordat unei firme Hyatt, existând deja un alt angajament din 1993 cu o firmă franceză. Intr-o declaraţie făcută aseară, dl Dimitriu v-a acuzat pe dvs. de aceste scandaluri făcute în presă. II avem la telefon pe dl Bogdan Baltazar, vicepreşedintele FPS-ului. Dânsul are ceva cu dvs.?

C. Stegaru: Nu.

O. Andronic: Bună-seara, dle Baltazar. FPS-ul este extrem de implicat în această poveste. Aţi văzut, probabil, din revista presei pe care v-o fac subordonaţii, că este subiectul nr. 1 al zilei. Care este motivaţia "oficială" a FPS-ului în legătură cu privatizarea hotelului Bucureşti?

B. Baltazar: Este foarte simplă şi nu are nici o legătură cu dreptul nostru de a privatiza hotelurile faptul că acesta este o societate mixtă. De atlfel, firma franceză avea nişte obligaţii. Nu cred că în faţa unei instanţe ar avea tupeul să invoce faptul că societatea nu şi-a îndeplinit obligaţiile. Şi aşa noi dacă privatizăm vom privatiza numai partea română prin acţiunile pe care le are. Domnul Stegaru ar trebui să priceapă că degeaba se agaţă de chestia asta pentru că este total netemeinic juridic.

O. Andronic: Dacă am înţeles bine este vorba de o dublă privatizare?

B. Baltazar: In momentul în care o societate comercială română cu capital majoritar de stat intră într-o societate mixtă, ea rămâne cu procentul de 70 la sută al FPS-ului şi ia acţiuni pentru o societate mixtă. Dar statutul de privatizare al unei societăţi când ea este într-o societate mixtă e neatins. Sunt lucruri elementare, îmi pare rău că trebuie să insist asupra lor.

O. Andronic: Dacă înţeleg eu bine ar putea exista cele două forme: societatea mixtă cu francezii şi cumpărarea pachetului majoritar...

B. Baltazar: Ar putea... In momentul în care vom vinde, cumpărătorul, după ce vindem acţiunile noastre în societatea mamă-română, el să-şi rezolve aşa-zisul litigiu în foarte multe feluri.
Poate să-1 cumpere, poate să se judece în instanţă, poate să meargă la arbitraj.


O. Andronic: Domnule vicepreşedinte, cine şi cum ar putea reglementa această situaţie ca să nu plutim în...

B. Baltazar: Nu, domnule Andronic, nu plutim. Există, din păcate, multe societăţi comerciale româneşti, există această temere de venire a unor parteneri străini care aplică criterii de eficienţă, de
profitabilitate. De exemplu, domnul Stegaru vorbeşte de resursele hotelului Bucureşti. Or, toţi bucureştenii care trec de şapte ani pe lângă Cina şi o văd în starea aceea disperată în care a ajuns unde nu se întâmplă nimic. Stimate domnule director, ce faceţi la Cina că a devenit un monument naţional al decăderii? Evident este că hotelul Bucureşti cu structura şi cu patrimoniul actual nu are banii să se dezvolte, să facă din hotelul Bucureşti care are cel mai bun clasament din Bucureşti, un hotel de cinci stele. La ora actuală, hotelul Bucureşti supravieţuieşte prin faptul că nu există prea multe hoteluri. Din punctul de vedere al FPS-ului, dl Stegaru nu mai este directorul hotelului, dar dacă dânsul s-a învăţat să stea acolo... Nu asta este marea problemă. Căci nu dl Stegaru este obstacolul privatizării. Obstacolul privatizării este mentalitatea prin care foarte multe colective de muncă din ţara noastră sunt agitate de tot felul de oameni cu interese mărunte, meschine de groaza asta că vine privatizarea, ne dă afară, ne raţionalizează. Vrem reformă, vrem privatizare, vrem investitori, dar să ne păstrăm micile noastre clici, comisioanele de la carmangerie, să vină unul şi altul prin spate cu sarsanaua. Sigur că toate aceste lucruri vor dispare. Sigur că nu vor mai fi câte 5 femei pe etaj, care se uită una ce face cealaltă, nu vor mai fi angajaţi care să nu ştie o limbă, două străină. Adică acolo era un fel de imperiu al lui Papuaşu, cu prostituatele.. .Moare o lume şi se naşte o alta.


O. Andronic: Domnule Baltazar, vă mulţumesc foarte mult pentru intervenţie. Domnule Stegaru, doar Justiţia va fi până la urmă în stare să lămurească aceste lucruri. Din toate aceste probleme, vă simţiţi cu vreo vinovăţie, vă reproşaţi ceva?

C. Stegaru: Întâmplarea face ca ani de zile eu să tot trec prin asta. Şi în regimul trecut au vrut să mă aresteze. Am plecat de-acasă de la vârsta de 10 ani şi am reuşit singur în viaţă. N-am să stau aplecat în faţa nimănui. Eu zic că un an, doi cât mai am de spus un cuvânt, am să-1 spun, indiferent care va fi poziţia mea.

O. Andronic: Vă mulţumesc, dle Stegaru. Stimaţi telespectatori, vă mulţumesc pentru atenţia acordată emisiunii.



2007 ©  Ziarul personal
http://www.zp.ro/