Invitat: Nicolae CERVENI
( 16 octombrie 1997)
O. Andronic: Bun-venit, stimați telespectatori ai PRO TV la o nouă ediție a "Punctului
pe I" - emisiune care vă propune subiecte sau personaje controversate,
invitându-vă să le vedeți din perspectiva unor evenimente mai puțin vehiculate
sau chiar surprinzătoare. Tema pe care v-o propunem astăzi se intitulează "La
putere sau în opoziție". Este vorba, după cum veți vedea de-ndată despre unul
dintre partidele care formează coaliția majoritară - PNL-CD. Avocatul Nicolae
Cerveni a pus sistematic o pată de culoare pe tabloul politic în care a evoluat
din '90 încoace. Fiu de țăran, născut la Cervenia, în județul Teleorman, într-o
familie cu opt copii și-a început cariera politică sub semnul contradicțiilor
care îi vor
caracteriza evoluția ulterioară. Student fiind, preocupat de insusirea
temeinică a marxismului în care vedea în anii de după război o soluție pentru
problemele contemporaneității ajunge să fie dat afară din facultate pentru
propagandă ostilă regimului și să înfrunte pușcării celebre ale vremii pentru
cinci ani. După o întrerupere de 22 de ani reușește să-și ia licența în drept și
parcurge tăcut golgota reinsercției sociale până în 1989 când răbufnesc
energiile reprimate în focurile de artificii ale unei voci politice vehemente,
categorice, uneori excesive, dar întotdeauna cu atenție băgată în seamă. Dl
Nicolae Cerveni este unul dintre acei oameni politici ai post-decembrismului
care se confruntă cu propriul lor partid, totdeauna incomod pentru aliați.
Momentul octombrie 1997, la aproape un an de la câștigarea alegerilor îl găsește
într-o postură paradoxală: aceea de a nu ști prea clar dacă mai face parte din
arcul Puterii și dacă nu cumva a intrat deja în conul Opoziției. Cum vă simțiți
din acest punct de vedere, dle Cerveni?
N. Cerveni: Mai întâi să fac o precizare. Eu nu sunt un incomod, sunt un
radical. Sunt incomod pentru aceia care se leagă de mine și pe parcurs denotă că,
de fapt, ei au vizat altceva prin această acțiune și nu idealuri politice sau
umane pentru care merită să trăiești și să mori.
O. Andronic: Care este idealul dvs. politic?
N. Cerveni: Să fiu util societății în care trăiesc, să fiu util concetățenilor
mei. Actele și faptele mele să aibă o consecință pozitivă asupra celor din jurul
meu.
O. Andronic: Cât de util credeți că ați fost poporului român în acest interval
de șapte ani?
N. Cerveni: E foarte greu să concretizezi ce am făcut pentru poporul meu în
acest timp pentru că în cea mai mare parte am fost în Opoziție. Opoziția mea
privea un regim care era întruchipat de Ion Iliescu și care nu făcea altceva
decât să continue, într-o formă mascată, vechiul comunism din România, părăsit
de Ceaușescu la 22 Decembrie. Eu am fost opozantul lui Iliescu fără să confund
planurile. Pe mine nu mă interesa omul-Iliescu și, din punctul meu de vedere a
fost în această perioadă, o persoană nocivă pentru interesele naționale ale
României. Fără să confund planurile și să-1 urăsc pe Ion Iliescu. Nu l-am urât
niciodată. Și nu e vorba numai de el, ci și de persoanele din jurul lui. Aflat
la Paris, în 1990 și întrebat de Iorgulescu ce părere am despre guvernul Roman
recent înființat, am spus că sunt băieți tineri, frumoși, or fi și culți, dar
politicieni nu prea sunt. Peste câteva luni am constatat, cu surprindere, că
acest regim Roman (care o fi făcut și lucruri bune, nu numai proaste pentru că
și cel mai tiranic regim se poate lăuda cu ceva) că vrea sau nu vrea a inițiat
relațiile de tip mafiot în România. Și s-a ajuns după șapte ani de guvernare să
sufoce societatea românească. In timpul lui Irod cel Mare, Israelul a cunoscut o
prosperitate extraordinară. Insă, istoria a reținut ce? S-au ucis 14.000 de
prunci. Așa și acum. Se reține că după 22 decembrie când de-abia așteptam să ne
descătușăm de tirania bolșevică ni s-a impus un regim care a caracterizat
instaurarea unor relații de tip mafiot în România.
O. Andronic: Prin forța lucrurilor, în acești ani din urmă, PNL-CD a fost cel
mai constant amic al Convenției Democratice. Ce s-a întâmplat?
N. Cerveni: Vreau să vă întăresc afirmația pentru că, dl Emil Constantinescu,
președintele Convenției pe atunci, în perioada când se întocmeau listele pentru
alegeri, a spus PNL-CD merită un premiu pentru fidelitate. S-a materializat prin
faptul că aveam în plus cinci senatori în afara algoritmului. Ei bine, nu am
avut nici unul. Așa a fost jocul. Eu am reținut buna intenție a d-lui Emil
Constantinescu care nu s-a publicat nicăieri, a rămas decât o amintire frumoasă.
Mai târziu am constatat că premiul acela s-a transformat în altceva.
O. Andronic: Accesul la Putere a marcat și începutul problemelor în PNL-CD. De
ce?
N. Cerveni: Pentru că PNL-CD este urmărit, probabil de un blestem și a cunoscut
din nou o ruptură provocată de așa-zisa aripă a lui Popovici pentru că nu a fost
niciodată așa ceva. Și, din păcate, PNL-Convenția au fost complet marginalizate.
Deși suntem semnatarii înțelegerii pentru Alianța care au la formarea Guvernului...
După ce s-a format Guvernul s-a produs defecțiunea Popovici, a trebuit să dăm
niște oameni afară care se împotriviseră unificării liberale, mai precis,
UNL-lui, care era dormat din PNL-CD, PL'93 și PNL Câmpeanu. Dându-i afară din
partid, Convenția Democratică a considerat că nu e drept ce facem noi și i-a
adoptat, i-a susținut. Mă trezeam că la ședințe apărea și Popovici, s- a
încetățenit ideea de „aripa Popovici”, care era o aberație și dl Constantinescu
susținea această aberație. Asta m-a uluit și am înterebat de ce? Păi, o să se
pronunțe la Tribunal. Dar eu care sunt jurist și pretind că mă pricep la aceste
lucruri vă spun că nu are nimic comun. Până se pronunță Tribunalul, PNL-CD este
unic reprezentant. în orice caz, m-am prezentat la Cotroceni. M-am trezit că se
prezintă la Cotroceni PNL-CD -Aripa Popovici. Eu, personal, nu am fost un dușman
al lui Popovici și nici el un dușman al meu. S-a produs ruptura din motive
subiective, iar trăsătura de caracter a domnului Popovici 1-a împins către
această ruptură.
O. Andronic: Suntem în legătură telefonică chiar cu domnul Popovici. Bună-ziua,
dle Popovici. Puteți să amendați ce a spus dl Cerveni?
Alexandru Popovici (senator ex PNL-CD): Nu vreau să fiu malițios, dar nu știu
dacă subiectul PNL-CD mai merită deranjul dvs., poate doar istoric pentru că
acesta a dispărut din viața politică. Majoritatea structurilor, demnitarilor
s-au unificat cu PNL în interiorul CDR. Iar ceea ce a mai rămas în jurul d-lui
Cerveni s-a unificat în afara CDR cu PL'93 creînd PL. Vreau să vă spun că s-a
dat un comunicat și nici nu ne-am mai prezentat la procesul cu dl Cerveni pentru
că nu poți câștiga un proces care, din punctul nostru de vedere nu mai avea miză.
Deci, toate argumentele juridice ale domniei sale nu au o relevanță pe terenul
alianțelor politice care se realizează pe un singur principiu, principiu care ar
fi agreerea reciprocă a participanților din Alianță. Dl Cerveni știe foarte bine
că legea partidelor asupra alianțelor zace. Deși nu mai există cale de atac dacă
dl Cerveni nu mai este agreat în CDR. Indiferent că se numește PNL-CD sau PL
este altceva. Sunt alți lideri, e o altă conducere, s-a aprobat acolo la Congres
un alt statut, chiar dacă dl Cerveni este în acest altceva cu funcția de
președinte, nu mai este ceea ce era înainte în Convenție. Asta este tot. Cum am
mai spus și în alte emisiuni că s-au produs toate aceste tulburări... sigur că
au fost și probleme de lideri, dar au fost niște decizii politice. Unii au
hotărât că pilonul unificării liberale este totuși, PNL în interiorul Convenției,
alții au hotărât altfel. Nu e supărare pentru că sunt niște decizii. La alte
vremuri, alte decizii...
O. Andronic: Dle Popovici, putem conchide că asta este politica.
A. Popovici: Sigur că da. Dar PNL nu mai există.
N. Cerveni: Pentru că nu vrea dl Popovici. Nu vrea dânsul, asta este.
O. Andronic: Vă mulțumesc.
N. Cerveni: Acum tot ce a spus dl Popovici este o aberație. Nu are nimic comun
cu legea partidelor, persoanelor juridice pentru că dacă
ar fi avut habar cât de cât nu s-ar fi pus în fața opiniei publice cu teoria
asta. Asta poate să convingă niște naivi, dar nu oameni politici sau juriști.
O. Andronic: Domnia sa pornește de la premisa că PNL-CD nu mai există. Nu puteți
accepta o asemenea variantă?!
N. Cerveni: Eu accept, dar nu acceptă realitatea. Dacă vă duceți la Tribunal și
întrebați de PNL-CD dacă există, vă duce la registrul partidelor politice și o
să vedeți că PNL-CD există, a absolvit alte două formațiuni politice, conform
Decretului 38/1954, conform legii partidelor în vigoare nu am fost nici un
moment puși în dificultate. Iar acțiunea care a facut-o PNL-CD-Aripa Popovici
care e râsul lumii nu a avut nici o eficientă.
O. Andronic: Care ar fi fost regula ca această absorbție de care vorbeați să fie
acceptată de partenerii de coaliție?
N. Cerveni: Dacă erau de bună credință pentru că s-a hotărât ca unificarea
liberală să se facă în Convenția Democratică. Dl Manolescu a făcut discuții în
acest sens și atunci ca să rămânem în acest plan, acest UNL care s-a format
foarte greu a hotărât să facă unificare în Convenția Democratică. Mai era un
motiv: pentru ca PNL-CD să nu fie altceva ca să i se ceară să facă o cerere.
Trebuia folosită comasarea prin absorbție care, conform legii, nu naște altă
persoană juridică. Este aceeași alimentându-se cu ceea ce a atras din persoana
juridică desființată. Pe de o parte în raport de Convenție. Acum în raport de
regimul parlamentar. La ora actuală este o aberație faptul că, încă, noi suntem
considerați independenți. Noi am rămas partid parlamentar. Dar ca să rămânem
trebuia să folosim această cale. Dacă foloseam această cale și eram alt partid
decât cel care a participat la alegeri putea să ni se conteste însăși calitatea
de partid parlamentar. Și Cerveni nu putea să facă o asemenea naivitate. Din
acest motiv a acceptat conducerea PNL '93 și până la un punct și dl Câmpeanu ca
să se răspundă acestor deziderate. Din păcate, cu două-trei zile înainte de
Congresul de unificare, dl Câmpeanu a virat. Nici nu vreau să comentez. Cert
este că și ei au acceptat aceste considerente ca să se facă acest fel de
unificare. Mai mult decât atât, dl Câmpeanu a spus că s-a retras din această
formulă pentru că nu vrea să fie în Convenția Democratică. Mai este ceva care
vreau să spun că de asta e "punctul pe I" să spunem adevărul pe care-1
considerăm noi. Dl Quintus a spus așa: faceți dvs. unificarea în trei, o să iasă
o singură formațiune și, pe urmă o facem împreună. Foarte frumos, dar din păcate
a uitat foarte repede. Și a mai spus ceva: dle Cerveni, eu vă garantez că nu-i
voi primi pe fugari, pe dl Popovici nici atât în partid, dar i-a primit. Astea
sunt lucruri care-ți dau de gândit: de ce se întâmplă așa?
O. Andronic: Dincolo de aceste argumente juridice, nu credeți că este vorba de o
nepotrivire de caracter? Nu credeți că, mai degrabă, PNL-ul nu-1 agreează pe dl
Patriciu?
N. Cerveni: Sunt convins de asta, dar este o greșeală. Când vrei unificare
liberală, nu te poticnești de un om. De pildă, am avut cu dl Cataramă o dispută.
Atâta timp cât tu ca partid politic, persoană juridică deci, trimiți pe cineva,
ca delegat, să trateze o problemă, îl iei ca atare. Nu spui: nu vreau cu ăsta.
Așa și cu Patriciu. Eu sunt convins că Patriciu nu este agreat de PNL și de alte
persoane, chiar de către președintele țării. Dar asta este o gafa politică.
O. Andronic: Iată că dl Patriciu este în legătură cu noi. Bună-ziua, dle
Patriciu. Nu știu dacă ați interceptat ultimele cuvinte ale dlui Cerveni...
D. Patriciu: Le-am interceptat cu amuzament.
O. Andronic: De ce cu amuzament?
D. Patriciu: Pentru că eu cred că în politică nu poate fi vorba de simpatii și
antipatii. De cele mai multe ori este vorba de interese. Eu cred că interesul
unificării liberale, așa cum spunea și dl Cerveni este superior tuturor acestor
animozități. Așa cum am spus și la un congres al partidului, cu multă vreme în
urmă, s-ar putea ca timpul liberalilor să nu fi venit încă. S-ar putea în 2000
sau în 2004.
O. Andronic: Dar vor mai fi liberali în 2000 dacă se tot divizează?
D. Patriciu: Deocamdată nu se divizează, ci se unesc. Iată împreună cu PNL-CD și
PNL'93 a format Partidul Liberal și în acest moment există două forțe liberale.
O. Andronic: Una în Convenție și una în afară.
D. Patriciu: Da, dar cred că această departajare nu are vreo importanță politică
majoră.
O. Andronic: Dincolo de dezagrementele personale, care credeți că ar fi șansa
acestei unificări?
D. Patriciu: Eu cred că acum există o reală șansă pentru că toți cei care au o
reală inteligență politică nu se poate să nu observe că dacă nu va exista o
alternativă de dreapta la guvernarea țării, atunci stânga va câștiga, cu
siguranță, alegerile următoare ceea ce ar fi o mare nenorocire pentru țară.
O. Andronic: Aș vrea să vă întreb încă un lucru. Realitatea arată că mișcarea pe
care ați facut-o, înainte de a părăsi Convenția, nu a fost una inspirată. S-ar
putea ca nici ieșirea teoretică a PNL-CD-ului din Convenție... ce credeți că vor
realiza doi cai perdanți?
D. Patriciu: Dați-mi voie să vă spun că eu nu sunt de acord cu analiza dvs. V-am
spus înainte că eu nu cred că a venit timpul liberalilor și nu credeam nici
înainte de alegeri. Am considerat de la alegeri încoace că am datoria de a
susține măcar prin tăcere guvernarea actuală și cred în acest lucru pentru că
șapte ani am luptat pentru a se schimba ceva în această țară; pentru a se
întâmpla ceva bine și cred și acum că puterea actuală trebuie ajutată să schimbe
aceste lucruri care, astăzi ne grevează viitorul. Dar, în același timp, pot să
vă spun că nu sunt de acord cu jumătățile de măsură, cu ceea ce sub denumirea de
terapie de șoc...
O. Andronic: In 1990 vă era foarte drag acest termen...
D. Patriciu: Este o mare deosebire între ceea ce numesc eu terapie de șoc și
ceea ce se întâmplă astăzi. Eu spuneam că trebuie tăiată coada câinelui
dintr-odată - și toată lumea sărea - dar trebuie tăiată transversal ca să-1
doară mai puțin. Și nu pe lung, cum se întâmplă astăzi.
O. Andronic: Vă mulțumesc, dle Patriciu. Dle Cerveni, de ce credeți că PNL este
atât de vehement împotriva mișcării pe care ați facut-o?
N. Cerveni: Să punem punctul pe i. Nu vrea dl Quintus, nu vrea dl Cataramă să se
facă unificarea. E secret liberal în tara asta.
O. Andronic: Dar văd că toată lumea spune că unificarea liberală este cel mai de
dorit lucru.
N. Cerveni: Da, dar de la vorbă la fapte este o cale foarte lungă. Și eu pot fi
acuzat că nu doresc asta. In 1990 am acceptat să fiu ales vicepreședinte ca să
fiu împreună cu dl Câmpeanu în viața liberală. In 1992, după ce m-am desprins de
dl Câmpeanu - pentru un singur motiv că nu a rămas în CDR și nu pentru altceva -
l-am adus pe dl Brătianu de la Paris ca să meargă în fruntea partidului nou
creat ca să fie port-drapelul unificării liberale - prin numele pe care-1 poartă.
In '93 într-un conflict frățesc cu PNL-AT am câștigat procesul și atunci
împotriva mea erau dl Patriciu, dl Stoica, dl Rusu și istoria a demonstrat că
dreptatea nu este acolo, ci în altă parte. Eu astăzi sunt dispus la orice
sacrificiu pentru a face o unificare liberală, dar nu un sacrificu de genul "grupul
celor 5". Unificarea liberală înseamnă structurarea unui nou partid din
elementele tuturor partidelor.
O. Andronic: Dle Cerveni, cum spuneam și în prezentare nu prea ați fost pe
placul Puterii, nici înainte, nici acum.
N. Cerveni: M-ați întrebat în legătură cu contribuția mea la reușita schimbării.
Eu vreau să spun că am fost un consecvent critic al regimurilor trecute. Mai
sunt și acum cu niște rezerve. Și dl Constantinescu ar trebui să știe acest
lucru. Campania electorală pe care a facut-o a fost împreună cu dl
Constantinescu. In ciuda unor divergențe cu privire la conducerea Convenției din
1993 a fost... Asta este democrația. Dacă nu te simți liber să te exprimi n-ai
ce căuta acolo. Eu sunt un om pentru libertate. Asta nu însemnează că am rămas
un adversar al lui Constantinescu. Motiv pentru care hotărârile care s-au luat
în Convenție le-am urmat. Au fost momente când s-a părăsit Convenția de către
PL'93, PAC, PSDR, UDMR. Eu nu am plecat, deși eram și eu un om care criticam,
dar în politică nu este așa ca să-ți iei jucăriile și să pleci. Eu nu am plecat
și am rămas nemulțumit.
O. Andronic: Nu cumva v-a deranjat faptul că nu vi s-a oferit postul de ministru
al Justiției? Cel puțin circula acest zvon...
N. Cerveni: Poate că am dorit, dar nu că am aspirat. Eu nu aveam nevoie de
afirmare ca ministru al Justiției, dar am dorit asta pentru că, cu toată
responsabilitatea vă spun că până acum făceam reforma. Pentru că ce se face acum
este dacă nu zero, este foarte puțin. Structurarea puterii judecătorești nu este
terminată, pentru că reforma a fost un crâmpei din reforma care se cerea, pentru
că judecătorii la ora actuală nu sunt, adică puterea judecătorească a fost
alcătuită din persoane fizice, sunt foarte mulți tineri pentru că vârstnicii nu
vor să vină pentru că sunt foarte prost plătiți; mărirea salarială nici pe
departe nu corespunde cerințelor pentru reprezentanții unei puteri judecătorești,
nu avem un parchet pe măsură și nu avem o poziție. Eu sunt convins că Moisescu,
ca procuror general, este un foarte bun jurist, dar dacă nu are cu cine să
lucreze nu știu ce-o să facă. De ceea ce era nevoie în această țară era vorba de
o putere judecătorească structurată imediat după venirea noastră la putere. Nu
m-a afectat cu nimic că nu am devenit ministru al Justiției.
O. Andronic: Ati fi avut o leafa mare.
N. Cerveni: Să fim serioși. Ce leafa aș fi putut eu să am? Acolo nu mergea pe
onorarii. Dl Constantinescu când a venit la mine era cu o hârtie și erau trecute
acolo toate ministerele. In dreptul ministerului Justiției era trecut Cerveni.
Ce s-a întâmplat pe parcurs, nu știu. Cert este că eu am dorit acest lucru, am
avut convingerea că în crearea puterii judecătorești aș fi avut un cuvânt de
spus.
O. Andronic: N-ar putea spune cineva din afară că tonul dvs. critic față de
puterea actuală vine și dintr-o serie de frustrări. Ca aceasta a Ministerului
Justiției ar fi una. O a doua ar fi relativa campanie care s-a făcut la momentul
electoral împotriva prezenței dvs. ca apărător al unor cazuri celebre, ca al lui
Zaher Iskandarani.
N. Cerveni: Dacă nu aș fi fost tare, nu rezolvam. Sigur că m-a jignit această
apreciere care arată dovada că spiritul retrograd în România este departe de a
dispărea. Incompatibilitatea dintre un avocat și un lider politic demonstrează o
îngrădire în gândire. Noi nu intrăm într-o normalitate. Țara asta dacă a avut
judecători, procurori mari a avut sigur mari avocați. în perioada interbelică
majoritatea erau oameni politici. Nu am auzit undeva că profesia de avocat nu
este compatibilă cu aceea de lider politic.
O. Andronic: Pe telefon acum se află dl senator Radu Vasile, vicepreședintele
Senatului și secretar general al PNȚCD. Bună-ziua, dle Radu Vasile. Aș vrea să
ne spuneți un lucru: de ce credeți că în meciul dintre dl Cerveni și gruparea
Popovici-Stănescu, Convenția și, în special, PNTCD a manifestat o subtilă
preferință fată de disidenți.
R. Vasile: Personal, nefiind un obișnuit al adunărilor membrilor Convenției, nu
am sesizat această preferință, dar ea există. Probabil că prima explicație ar fi
că se acordă gir PNL, dl Quintus și care, fără îndoială, că este deranjat de
persoana dlui Cerveni; al doilea persoana dlui Cerveni că este cam incomodă, în
general.
O. Andronic: Dvs. îl considerați un om incomod?
R. Vasile: In nici un caz. Mai degrabă oamenii care trec ușor dintr-o parte în
alta o vor face întotdeauna.
O. Andronic: O ultimă întrebare. Credeți că PNL-CD va fi, până la urmă, împins
în afara Convenției Democrate?
R. Vasile: Senzația mea este că probabilitatea acestui lucru este foarte mare.
O. Andronic: Va fi un câștig, sau o pierdere pentru Convenție?
R. Vasile: Părerea mea este că, fiind vorba de o personalitate ar fi o pierdere.
O. Andronic: Vă mulțumesc foarte mult pentru intervenție. Deci, aveți un aliat,
dar domnia sa ne-a obișnuit cu puncte de vedere originale, personale.
N.Cerveni: Mă așteptam la lucrul acesta pentru că eu cunosc personalitatea lui
Radu Vasile. El nu marșează la grup, la masă. Sunt mulți care gândesc ca dl Radu
Vasile dar, știți care e deosebirea? Alții se tem și nu au curajul să spună
lucrurilor pe nume. Poporul român a suportat cea mai cumplită deformare din
istorie. Dar ce s-a întâmplat în ultimii 50 de ani este o întoarcere complet pe
dos a sufletului românesc. O spălare de creier...
O. Andronic: Mai avem un oaspete pe telefon. Este vorba de dl Viorel Cataramă.
Bună-ziua. De ce vă opuneți dvs., și PNL-ul în general, integrării noii
formațiuni realizate din absorbția PL'93 de PNL-CD. De ce vă e teamă?
V. Cataramă: Nici nu ne opunem și nici nu ne este teamă. Unificarea liberală în
cadrul PNL trebuie să se facă și să aibă loc în interiorul Convenției Democrate.
Prin urmare, din partea noastră, a PNL și a mea personală este toată bunăvoința
și disponibilitatea pentru această soluție finală.
O. Andronic: Ce ar trebui să se întâmple pentru ca lucrurile să urmeze o astfel
de cale?
V. Cataramă: Dacă vă referiți la PNL care a luat naștere prin fuziunea dintre
PNL-CD și PL'93, o simplă cerere din partea conducerii PL de integrare în
Convenția Democrată este suficient și nu văd să existe obstacole în a fi
realizată favorabil.
O. Andronic: In opinia dvs. deci lucrurile sunt foarte simple. Vă mulțumesc.
N. Cerveni: Schimbarea dumnealui de ultimă oră este pe cât de surprinzătoare pe
atât de interesantă. Numai că dl Cataramă nu realizează și nu realizează nimeni
că dacă dumnealor pun în balanță gândirea lui Popovici cu gândirea lui Cerveni
și ignorează faptul că ce s-a întâmplat acum nu înseamnă că s-a născut un alt
partid politic, se pare că nu mai avem ce să discutăm. Dacă un jurist de talia
dlui Stoica și un jurist de talia dlui Quintus face o asemenea teorie înseamnă
că s-a răsturnat ceva în tara asta.
O. Andronic: Haideți să luăm lucrurile dintr-o perspectivă de bun simț. Intre a
face o cerere de a îndeplini această formalitate care reprezintă exigența PNL și
a trece în Opoziție, sunteți gata să acceptați ultima variantă?
N. Cerveni: Ultima dată când am avut o discuție l-am întrebat pe dl
Constantinescu. De ce vreți să mă trimiteți pe mine în Opoziție pentru că eu nu
vreau. Dl Constantinescu nu mi-a răspuns. Eu, chiar dacă aș face o opoziție, nu
înseamnă că o să trec cu niște bagaje în partea astălaltă.
O. Andronic: Chiar vroiam să vă întreb. Ce posibili aliați ați avea?
N. Cerveni: Aliații noștri sunt în Convenție. Aliați nefirești nu mă interesează.
Eu pot să colaborez cu orice senator, dar nu pot să colaborez cu o structură
politică care este în Opoziție. Este o deosebire fundamentală, nu avem cum să
comunicăm. Nu putem însă, să stăm cu mâinile încrucișate când într-un guvern ca
dl Ciobea, de exemplu, ne ține deoparte, nu ne întreabă nimic, nici nu existăm.
In condițiile astea eu vă spun un lucru: sunt situații în care strângi din dinți
și te trezești pe o poziție critică dând apă la moară celor care n-ai dori să le
dai.
O. Andronic Dle Cerveni, timpul afectat emisiunii noastre s-a scurs. Cu
permisiunea dvs., aș încerca să punctez concluzia ei. Dacă îmi permiteți, eu aș
spune cam așa. PNL CD nu a fost și nu este unul dintre partidele mari, cu
pondere politică. El a fost și este un partid cu personalitate, cu
personalitatea șefului său. Cu o personalitate incomodă pentru Putere, atât timp
cât se afla în Opoziție, dar și în Opoziție de când se află la Putere. Dl
Cerveni este victima unei erori de apreciere. Domnia sa crede că în politică nu
se fac distincții între căței și dulăi; că democrația este regula celor la fel
de egali - eroare pe care o plătește acum prin marginalizare și ironie. Formal
încă membru al Convenției, formal beneficiar al algoritmului, PNL-CD - Cerveni
este împins ușor, dar ferm spre zona liberă de neoconvenationalism. Unde se află
PNL în acest moment? Din nefericire pentru el, într-un no man’s land în care
tirul ambelor tranșee se poate concerta în mod periculos.
N. Cerveni: Vom rezista sigur.
O. Andronic: Vă doresc asta. Stimați telespectatori, aceasta a fost emisiunea de
astăzi, vă mulțumesc pentru atenție și vă invit săptămâna viitoare la o nouă
întâlnire.
|