Punctul pe Y / miercuri 16 iulie 2003 Nr: 995

Asasinii lui Ursu sunt liberi!

Au trecut 18 ani de la moartea tragica a inginerului Ursu, in urma batailor primite de la un detinut de drept comun, special instruit in acest scop de catre anchetatorii de la Cercetari Penale. Care-l cercetau pe Ursu pentru niste resturi de valuta, ramase din niste calatorii, pe care acesta, imprudent sau inconstient, le tinea acasa, in loc sa le predea de urgenta cum era regula. Il cerceta militia, pentru ca Securitatea nu-si 'murdarea' mainile cu asa ceva. Iar pentru ca scrisese intr-o agenda comentarii critice la adresa regimului, nu se facea sa-l ia la intrebari. Ăsta era sistemul, de cand undeva, acolo sus, hotarase ca la noi in Romania, oamenii nu mai sunt cercetati, ca pe vremea lui Dej, pentru convingerile lor politice, pe care oricum nu si le exprimau... Doi militieni cu grade inalte - Tudor Stanica si Mihai Creanga - au fost condamnati la cate 22 de ani de inchisoare. Anterior, cel care comisese fapta, infractorul Clita, fusese condamnat la 10 ani, pe care i-a si ispasit. S-ar putea crede ca s-a facut dreptate si ca moartea tragic de inutila a inginerului Ursu a fost razbunata. Daca de razbunare poate fi vorba. Drama este ca adevaratii ucigasi ai inginerului Ursu sunt in libertate si nimic nu le ameninta aceasta libertate. Sunt fostii colegi de munca - ingineri, tehnicieni, in general intelectuali - de la Institutul de proiectari la care lucrase Ursu, care, dupa ce i-au umblat acestuia prin sertare si i-au citit gandurile asternute in agenda, au dat fuga la ofiterul de securitate si l-au turnat. Sunt colegii care, chemati sa dea relatii, au supralicitat cu sarg acoperindu-si colegul cu aprecieri si insinuari murdare. Am citit cu stupefactie textul acestor declaratii, publicate cu cativa ani in urma de o revista. Mi-am explicat atunci o parte din reusita mecanismului terorii pus in functiune de o institutie nici pe departe atat de numeroasa si de omnipotenta cum se credea. Am inteles ca succesul securitatii se datora in mare masura fricii noastre, lipsei de curaj si demnitate care ne transforma, atat de simplu si de eficace, in copartasi la actiunea tortionarilor. Stanica, Creanga si Clita nu sunt decat instrumentele celor care prin lipsa lor de omenie si de demnitate l-au condamnat pe inginerul Ursu la moarte.