Punctul pe Y / joi 16 ianuarie 2003 Nr: 839

Iosca

Revolutionarii aflati in permanenta goana dupa privilegii si oportunitati au ajuns sa intineze nobilele idealuri ale baricadei de la Universitate. Ei devin din ce in ce mai nesuferiti unui public ce n-a uitat inca modul in care s-a manifestat o replica a lor prerevolutionara: luptatorii antifascisti. Au inceput sa-l incomodeze chiar pe presedinte, care din cand in cand le-o mai zice de la obraz: ciocu'mai mic baieti! - cum ar spune colegul lor, Dan Iosif. Dan Iosif este un revolutionar. Autentic. Nu sunt multi care pot dovedi ca au facut ce-a facut el. Cei carora li se stramba nasul si intelectul in prezenta lui, le-as aminti ca Dan Iosif este unul dintre cei carora le datoreaza posibilitatea actuala de a stramba din nas la aproape orice - lucru pe care nu l-au facut, nu le-ar fi trecut prin cap sa-l faca pe vremea comunismului. Pe Dan Iosif l-a purtat spre un destin pe care nu si l-ar fi imaginat valul popular de manie. El nu-si ascunde si nu-si cosmetizeaza ereditatea. 'Am fost un bisnitar' - spune el, aproape cu mandrie. Mai bracona ceva peste de pe lacul Herastrau, mai vindea cate ceva din ce scotea pe poarta din uzina, pe sub nasul controlului si se descurca. Nu murea de foame. Dar nici nu traia in puf. Pentru el revolutia a fost un soc care pur si simplu l-a intors de la rosturile sale. Daca nu s-ar fi nimerit prin Piata Universitatii, azi era, poate vreun miliardar de carton. Avea stofa, si-o putea imbunatati. N-a facut asta. Pentru ca nu mai putea s-o faca. Cu erorile de judecata inerente, cu gafele de care nu e scutit nimeni, Dan Iosif a trecut si trece prin istorie liber de constrangeri, dar cinstit cu el insusi. A plecat din vila pe care o primise in Herastrau pentru ca nu se potrivea cu el, cu stilul lui. A ramas langa Iliescu pentru ca e singurul in care crede, cu fanatismul propriu speciei lui. Traieste dintr-o leafa nespectaculoasa, de 'consilier', dar nu-si ia in serios rangul. El este Iosca si va ramane Iosca pana la capat. Va continua sa faca gafe, sa fie impulsiv, dar nu va fi niciodata necinstit cu el insusi. Aproape ca nici nu se mai potriveste cu ceea ce continuam sa numim 'revolutionar'...