Intamplarea face ca primele 600 de zile ale Guvernului condus de Adrian Nastase sa se sarbatoreasca chiar in preajma celei mai negre aniversari din noul mileniu: 11 septembrie. Daca exista sau nu vreo legatura intre cele doua evenimente ramane de discutat. Cu siguranta, insa, ca ceea ce s-a intamplat in 352 dintre cele 600 de zile se afla in stransa legatura nu doar cu evenimentul amintit, dar si cu cel care se va produce peste vreo doua luni, la Praga. De cele doua date se leaga atat o parte dintre neimplinirile actualei guvernari dar si - probabil - unul dintre marile sale succese. Desi nu este o cifra uzuala, '600' a fost aleasa ca pretext de bilant tocmai pentru interesanta sa pozitionare in timp. Dupa trei sesiuni parlamentare, Guvernul a fost in masura sa-si evalueze mai exact contributia la punerea in miscare a sistemului. Prin 'sistem' intelegand ansamblul de factori care fac ca o natiune sa stea pe loc, sa regreseze sau sa avanseze. Oricate rezerve critice s-ar putea manifesta la adresa PSD, este evident, insa, faptul ca acesta a reusiut sa stopeze regresul marcat de precedenta guvernare si chiar sa se impinga complexa masinarie inainte. A facut-o, insa, cu pretul unui mare consum de energie, irosita in domenii colaterale si cu beneficii minime. Premierul are, in primul rand, meritul de a fi repus in functie un ansamblu birocratic - in sensul bun al cuvantului - pe care inaintasii sai il aruncasera, pur si simplu, peste bord. I-a completat piesele lipsa (au aparut chiar si unele in plus) si s-a ocupat cu mare atentie de rezonanta sa, plasandu-i amplificatoare de imagine. A reintrodus o stare de disciplina imperios necesara, a restabilit ierarhii si prioritati. In acelasi timp insa, principala nerealizare a 'guvernului cu acelasi nume' ramane increderea. Oamenii vad ceea ce guvernul nu le spune, si anume ca coruptia este in crestere, ca nesiguranta persoanei se agraveaza, ca amenintarea iernii este mai acuta ca niciodata in conditiile in care cheltuielile de intretinere ameninta sa depaseasca intregul venit minim garantat. Aceasta din urma ramane defectiunea cea mai ingrijoratoare a masinariei la ale carei comenzi se afla premierul. O masinarie care gafaie din greu pe urcusul spre Praga si care ameninta sa-si topeasca toate lagarele de pe urma acestui efort. O (alta) stranie coincidenta face ca viitoarea aniversare, de pe malul Voltavei, sa se pozitioneze in dreptul unui alt numar, mai putin fast, compus din de trei ori aceeasi cifra...