Punctul pe Y / vineri 07 septembrie 2001 Nr: 415

Unica solutie- o noua Conventie!

In Romania batalia politica nu se duce intre stanga si dreapta - aceasta ar putea fi concluzia celor aproape 12 ani de guvernare post-decembrista. Concluzie pe care ultimele demersuri liberale - de creare a unei aliante politice 'largi', care sa poata ajunge la putere in 2004 - o subliniaza cu suficienta claritate. Intr-un fel, istoria se intoarce la momentul '90 si la dezechilibrul major produs de un superpartid (FSN, apoi FDSN si PDSR) care avea in fata partide de buzunar cu orientari diferite de a sa. Alegerile din '90, cu scoruri modice pentru partidele 'istorice' si cu scoruri de complezenta pentru satelitii FSN, au pus prima data problema unei coalitii. Cam asa s-a nascut Conventia Democrata, mai putin ca o reactie la politica de stanga a PDSR, cat si ca o incercare de a echilibra scena politica. Vreme de patru ani s-au confruntat nu stanga si dreapta, ci liderii unor formatiuni care, in mare, isi propuneau cam aceleasi lucruri. Cat de artificiala - din punct de vedere ideologic - a fost aceasta constructie (CDR), s-a vazut mai intai la schisma liberala de la localele din '92 si apoi la dezertarile succesive ale unor grupari eterogene. Succesul electoral din '96 s-a datorat in primul rand esecului PDSR de a rezolva problemele tranzitiei, si abia apoi capitalului de speranta pe care-l detinea alternativa cederista. In 2001 ne aflam, practic, in acelasi punct din care a plecat democratia romaneasca: de o parte, un superpartid (care se amplifica pe zi ce trece din transferuri) iar de cealalta o serie de formatiuni care nu reusesc, impreuna, sa produca nici macar o speranta de echilibru. Formatiuni pe care le despart optiuni ideologice fundamentale si le-ar putea reuni doar speranta de a ajunge din nou la putere. De aici pana la renasterea unei noi Conventii - mai mult sau mai putin democrate - nu este decat un pas. Pasul supravietuirii.