Punctul pe Y / luni 05 iunie 1995 Nr:

DREAPTA SI DREPTUL LUI TĂRACILĂ

O intamplare destul de confuza din Calarasi, de unde este de bastina, i-a adus senatorului (pe atunci) Taracila renumele de puncheur. Nu stim - si nici nu mai intereseaza - cata realitate si cata infloritura a fost in intamplarea aceea de la Sfantul loan si daca prefectul a meritat acea presupusa corectie. Mult mai important mi se pare faptul ca in noua sa calitate de ministru de Interne, dl Taracila dovedeste ca stie si poate sa loveasca zdravan si fara menajamente atunci cand este cazul. Ori la Constanta era cazul. Poate chiar mai de mult. Dar, vorba proverbului, mai bine mai tarziu. Decapitarea politiei judetene de aproape intreaga sa conducere reda o speranta: aceea ca, desi tot mai institutionalizata, mafia nu este, nu a devenit mai puternica decat statul de drept. Judet cu iesire la mare si la lumea larga, Constanta devenise un paradis al traficantilor de tot felul, obladuiti de mai marii politiei si ai altor foruri. Caderea capetelor de la Politie ar trebui, logic, sa antreneze si altele: de la Vama (mai ales), de la Justitie (ca e si pe-acolo), de pe la niscai servicii mai mult sau mai putin secrete. Omul de drept Taracila a demonstrat ca, desi e avocat la baza, stie sa si bage oamenii acolo unde le e locul. Totul e, acum, ca exemplul sau sa fie molipsitor. Avem dreptul la aceasta satisfactie, dupa ani de zile in care latratul presei n-a impresionat cu nimic caravana contrabandei. E momentul.