Punctul pe Y / luni 24 iulie 1995 Nr:

CAPRA - UN SIMBOL NATIONAL

Disputa declansata de transarea cursei pentru Intercontinental imi pare mai putin o chestiune de principiu, in care mai binele este adversarul binelui, si mai mult o rafuiala de culise intre posesorii de capre si cei care le doresc acestora decesul, dupa un principiu calauzitor al natiunii noastre.

Grija fata de interesele intreprinzatorului strain care coboara cu harzobul din inaltimile afacerilor mondiale, pentru a umple haznalele FPS-ului cu sacii de dolari s-ar vrea, intr-un fel, o replica la celebrul slogan al '90-lor, 'nu ne vindem tara'! Nu mai suntem national-proletcultistii acelei epoci de trista amintire, suntem europeni si occidentali, deschisi capitalului strain, (chiar daca acesta n-a depasit multa vreme suta de dolari) si este pur si simplu o insolenta sa ne punem inaintea lor! Slagarul acesta se canta cu osardie mai ales de catre cei care, neavand acces la bucata de cascaval a turismului romanesc, s-au repliat rapid pe pozitiile concurentului nedreptatit.

N-am de gand sa ma pronunt - de altfel, lumea s-a cam saturat de datul cu parerea, devenit sport national - in legatura cu corectitudinea procesului prin care grupul Paunescu a preluat controlul asupra celui mai important hotel al tarii, deoarece consider ca are cine. Exista institutii care au si dreptul si competenta sa o faca si acestea trebuie sa o faca. Dincolo de aceste opinii autorizate, tot restul este speculatie paguboasa, atat timp cat noi insine vrem sa ne convingem ca inotam intr-un ocean de mocirla. 'Scandalul Inter' mi se pare mai degraba o raca izvorata din frustrare, decat o nobila si altruista revolta justitiara. Intre 'nu ne vindem tara' si 'o dam, dar pe comision' exista o plaja de interese mai mult sau mai putin obscure, dar intotdeauna concrete.