Putini oameni in istoria sportului au fost binecuvantati de la natura cu calitatile lui Maradona si si mai putinor insi viata Ie-a oferit bunastarea si adulatia de care s-a bucurat acest baiat modest de mahala, in ale carui picioare Dumnezeu a pus semnul geniului.

Geniul lui Maradona n-a depasit insa niciodata inaltimea genunchilor. Nici gloria, nici bunastarea nu l-au facut mai bun si mai inteligent. Ba, din contra, cu fiecare gest al sau n-a dovedit altceva decat ca dorea sa raspunda chemarilor lumii careia-i apartinea. Implicat in afacerile Mafiei napolitane (al carei caraus de droguri devenise), prins cu mari cantitati de narcotice asupra sa, suspendat din fotbal pentru dopaj, haituind cu pusca ziaristi in cautare de senzational, Maradona aluneca incontinuu pe toboganul degradarii. Tot mai dependent de praful alb, isi pierde sistematic controlul. in prezent, autoritatile argentiniene il ancheteaza pentru implicarea - in calitate de antrenor al unei echipe de mana a doua - intr-o bataie cu spectatorii. Prezenta sa la club este aleatorie. Mitul Maradona esueaza nespectaculos, in derizoriu...

Momentul '89 i-a surprins pe cativa Maradona ai politicii romanesti in careul de 16 m sub lumina reflectoarelor, jongland cu abilitate balonul de pe dreptul pe stangul, faultand discret, dar eficient. Un singur lucru nu reuseau acesti asi ai balonului: sa marcheze. Usor-usor, s-au retras in aparare, unde n-au mai stapanit decat faultul grosolan, pentru a ajunge, unul cate unul, in tribuna, nemairamanandu-le decat sa sterpeleasca cate ceva din buzunarele celor care ieri ii aclamasera. In fotbal, ca si in politica, prabusirile sunt definitive si lipsite de spectaculozitate.