Punctul pe Y / miercuri 18 iulie 2001 Nr: 371

Taierea panglicilor

Daca este un domeniu care merge ca pe roate, acela este taierea panglicilor. N-a existat, de la inceputul acestui an, scoala varuita, casa de copii imprejmuita cu gard, dispensar la care s-au bagat seringi, strada pe care s-a acoperit o groapa sau parc unde s-au curatat doua alei de frunze, unde sa nu fi fost prezente inalte fete oficiale, insotite, dupa caz, de un sobor de preoti sau de mame cu copii mici in brate. Evident ca exagerez. N-au fost doar astfel de momente. Au fost si inaugurari de santiere de constructii de locuinte pentru tineret, de sosele, de poduri, de fel de fel de lacase de cult sau de cultura.O adevarata orgie de inceputuri, de punere a pietrelor de temelie la ceea ce ar trebui sa se desavarseasca in anii care vin. Este un procedeu inteligent, care doreste sa dea publicului sentimentul ca fata de altii, cei de acum fac ceva in mod concret. Dovada - panglicile taiate si ramase in custodia ctitorilor ca semn al gestului de cutezanta. Problema este ca, de obicei, odata panglica taiata si camerele de luat vederi intoarse pe la studiourile lor, interesul taietorilor fata de mersul lucrurilor scade. Scade si supravegherea si, noua din zece, astfel de obiective se impotmolesc din lipsa de finantare sau in chichitele avocatesti legate de patrimoniu si de amplasamente. Nu mai conteaza cand si daca respectivelor obiective li se va mai taia si cealalta panglica - cea de dare in functiune. Evenimentele de acest gen au loc mult mai rar si, de regula, sunt mult mai discrete! Importanta ramane, in cele din urma, cantitatea de panglici. Manuite si taiate cu egal talent intru sublinierea ideii cu facutul.