Poate sa para cel putin curios faptul ca dupa douazeci de ani de la caderea regimului Comunist, institutii ale acestuia continua sa functioneze.

Cel mai flagrant caz il constituie Guvernul. Intr-un sistem totalitar, in care statul este patron absolut, structura guvernamentala reflecta acest lucru. Fiecare domeniu, fie el economic, social sau politic, trebuie sa dispuna de o structura organizatorica si de coordonare. Nu intamplator, cele mai numeroase ministere erau cele economice, aproape fiecare ramura industriala importanta fiind reprezentata in guvern.

In primele Executive de dupa Revolutie, acestea s-au regasit aproape integral, ele incepand sa se rareasca abia dupa ce „gramada de fier vechi” a economiei a inceput sa fie achizitionata pe mai nimic de fel de fel de „investitori strategici”. Guvernele care s-au perindat pe la Victoria au continuat insa sa contina un mare numar de portofolii, chiar daca unele s-au comasat. Un prim eveniment, in sensul restructurarii, l-a constituit desfiintarea ministerului Telecomunicatiilor chiar de catre ministrul care operase tranzactia secolului: vanzarea Romtelecom grecilor de la OTE, cu un pret mai mic decat suma bagata in modernizarea retelei de comunicatii. O situatie interesanta a avut Ministerul Turismului, desfiintat de vreo doua ori si reinfiintat, ultima data, la cererea Elenei Udrea.

Care este explicatia rezistentei schemei guvernamentale traditionale? Una foarte simpla: fiecare formatiune politica venita la putere avea nevoie de functii in care sa-si instaleze sustinatorii si clientela politica. Aceasta cerinta a facut ca unele ministere sa se mareasca considerabil. Au proliferat secretarii de stat (azi sunt cateva sute) si „cabinetele demnitarilor”, incadrate cu un mare numar de secretare, soferi si curieri. Dar sectorul care a cunoscut cea mai mare inflorire a fost acela al consilierilor. Aici n-au fost stabilite limite si unii ministri se rasfata in mijlocul a peste 10 sfatuitori remunerati adesea cu lefuri mai mari decat cea a sefului lor.

Traian Basescu s-a laudat cu restructurarea aparatului administrativ, lucru care insa nu s-a intamplat din motive electorale. Acum, sub presiunea crizei si a evenimentelor, tema reducerii numarului de ministere a aparut din nou Liviu Negoita a fost cel care a avansat niste propuneri. Dar, pentru ca viitorul Executiv sa ramana cu doar 8 ministere, trebuie gasita formula intelegerii cu partenerii unguri si independentii, care nu vor accepta sa piarda pozitiile pe care le detin.

Am insa o banuiala: ca discutia asta se va mai prelungi nitel, pana trece pericolul motiunii si al aplicarii masurilor de austeritate. Dupa care va fi abandonata …