Punctul pe Y / luni 03 mai 2010 Nr: 3032

Pro si Contra "Rosia Montana"

Dupa ani de zile, in care compania canadiana a bagat la greu bani in ziare (si ziaristi) pentru a pregati terenul pentru contractul 'Rosia Montana', a venit randul 'sponsorizarii' politicienilor.

Brusc, persoane publice cu greutate, care pana mai ieri strigau ca din gura de sarpe ca este o crima (ecologica) si o nelegiuire (juridica) sa dai aurul tarii pe mana altora, isi revizuiesc opiniile si convingerile constatand ca afacerea ar fi profitabila. E drept, atunci cand protestau ei, erau altii la guvernare, care si acestia vedeau un viitor luminos in cernerea Muntilor Apuseni pentru a da de aurul romanilor, devenit al romanilor.

Care este cauza acestor schimbari de atitudine? In primul rand criza, care ofera o justificare a eventualului accept: foamea de bani a guvernului este cronica si cum de pe altundeva nu se mai poate scoate nici un chior, sunt buni si dolarii canadieni. Mai ales ca o parte din acestia vor fi directionati, cu discretia necesara, spre acei politicieni realisti care vor in primul rand binele tarii. Aceasta modificare de optiune da o grea lovitura unei „anumite parti” a societatii civile, stipendiata si ea, din greu, de adversarii lui „Gold Corporation”. Dealtfel, nu-mi amintesc vreun alt anti-lobby de proportiile acestuia, in care invocarea principiilor ecologiste nu facea decat sa acopere meschine interese concurentiale.

Stand stramb si incercand sa judecam drept, vom vedea insa ca:

Aprobarea proiectului poate fi benefica pentru o parte dintre locuitorii zonei si chiar pentru bugetul in care va mai pica cate ceva. Chiar cu pretul „dijmei” pe care o vor incasa cei care vor avea de dat o aprobare sau vreun acord. Apoi: poluarea cu cianuri nu va fi mai mare decat orice alt tip de poluare. In fond, ea are loc inca de pe timpul romanilor cand se folosea aceeasi tehnologie si, Slava Domnului, in zona au continuat sa traiasca romani (argumentul ca ungurii au interzis procedeul tratarii cu cianuri nu are nici o relevanta: ei nu au zacaminte aurifere, asa incat n-au nevoie sa trateze nimic).

Important ramane un lucru: capacitatea autoritatilor vremelnice de a impune beneficiarilor acele conditii de durata care sa permita refacerea zonei in termenele prevazute de lege. Si straduinta acelorasi de a asigura o derulare corecta a operatiunii.

In rest, totul e poveste de adormit fraierii. De orice fel ar fi acestia: partizani sau adversari. Interesul este al celor care guverneaza acum. Iar cel national nu este primul…