Punctul pe Y / miercuri 13 iunie 2001 Nr: 341

Cursa cu handicap

Intamplarea a facut ca zilele trecute sa ma aflu, pentru scurt timp, intr-un spatiu care are, in viziunea specialistilor, sanse mari de a fi inclus chiar in anii urmatori in Uniunea Europeana. Este vorba despre Ungaria. Odata depasita granita, pe la unul dintre cele mai noi puncte de trecere a frontierei - cel de la Cenad - intervin asemanarile si deosebirile.Asemanarile tin de traditia comuna a Banatului si sunt vizibile nu doar in geografie si in arhitectura, ci si in modul de existenta al oamenilor. Deosebirile nu sunt spectaculoase. Dar sunt punctuale. Incomparabil mai multa ordine si grija pentru peisaj, case si fatade aduse 'la zi' de materiale moderne, o mai pregnanta preocupare pentru estetica locuirii. Drumuri mai bune - cu exceptia celui de la trecerea frontierei, construit 'economic' pe o singura banda, ceea ce spune ceva despre entuziasmul cu care vecinii au deschis aceasta noua bresa spre un spatiu de care vor fi prea curand separati. Coroborat cu existenta autostrazii europene care se opreste la Szeged, pe Tisa, acest amanunt este de natura sa semnalizeze iminenta noii frontiere pe care, mai ales lipsa noastra de decizie si seriozitate risca sa o plaseze intre noi si Europa. Privita mai atent, Ungaria ne ofera dimensiunea reala a decalajului pe care-l vom avea de acoperit prin elemente de finete, de amanunt, care tin mai putin de performanta economica si mai mult de apetenta fata de civilizatie, fata de norme si reguli fara de care nu te poti 'integra' intr-o casa comuna.Drumul pe care l-a parcurs Ungaria in ultimii zece ani prezinta caracteristica unei curse cu handicap. Handicapul este al nostru, pentru ca momentul '89 ne plasa intr-o certa stare de inferioritate, derivand dintr-un sistem obtuz si abuziv, nedispus la nici cea mai mica concesie fata de oameni. Intrarea noastra in 'casa' comuna europeana nu reprezinta, pentru noi, doar un obiectiv, ci conditia de baza a supravietuirii noastre ca tara intr-o lume a civilizatiei.