Punctul pe Y / Saturday 19 December 2009 Nr: 2836

Santajul lui Boc

Presedintele a declarat, franc, ca n-a avut incotro si a trebuit sa-l numeasca pe dl Boc premier. Asta ma face sa imi imaginez cum a decurs intrevederea decisiva dintre presedintele tarii si cel al celui mai important partid (sau, macar cel cu cel mai mare numar de mandate parlamentare).

Intrevederea (fictiva!) a avut loc la Palatul Cotroceni, intr-o incapere mai retrasa, care sa asigure disretia necesara luarii marilor decizii politice.

„Domnule presedinte - a deschis discutia Boc - dati-mi voie in primul rand sa va felicit pentru victoria in alegeri. Chiar daca in unele momente m-am indoit. Prezenta dv in fruntea statului asigura continuitatea lucrurilor bune. Sper din toata inima ca nu veti mai face greselile din trecut, pentru ca acest lucru nu va fi bine vazut de partidul pe care-l conduc si care a facut tot ce i-a stat in putinta sa anuleze urmarile unor gafe sau decizii neinspirate...”

„Mai Boc, nu uita ca sunt si eu om...”, a incercat sa-l intrerupa presedintele.

„Nu uit, desigur, si asta este si motivul pentru care ma aflu acum, aici. Vreau insa sa stiu care sunt coordonatele pe care veti actiona de acum incolo. Ati zis ca nu mai aveti ambitii politice: inseamna asta ca veti fi mai putin atasat partidului? Vad ca tot insistati pe langa liberali. Nu v-ati saturat de cate v-au facut? Si chestia cu Sarbu, de la PSD? Ce-a fost asta? Preferati un pesedist in locul unui om de-al nostru?”

„Stai mai Emile, n-o lua si tu asa! I-am aburit, am vrut sa-i fac sa creada ca vreau reoconciliere. Dar cum crezi tu ca m-as putea reorienta cu Iliescu, Hrebenciuc, Vanghelie? Nici chiar cu fraierul asta de Geoana...”.

„E bine sa lamurim lucrurile si sa fie clare. Vreau sa stiu si de ce lasati sa se inteleaga ca l-ati putea numi pe Blaga premier. Chiar aveti incredere in el, dupa cum il tot perie pesedistii si liberalii? Ca e mana in mana cu ei...”.

„Nici chiar asa, Emile...”

„Ba chiar asa. Uitati cum stau lucrurile: am vorbit cu colegii si sunt de acord cu mine. Facem guvern, dar doar sub comanda mea...”

„Bine, dar abia te-au demis! Ce-o sa zica Parlementul? Ca-l sfidez!”

„Lasati sa zica ce-o zice! Eu am adunat voturile necesare, de la Oprea si de la Pambuccian. Ungurii merg cu noi, ca mereu au mers cu puterea. Cu ce-am mai „cumparat” de la Geoana si de la Antonescu avem cat ne trebuie. Lasati circul asta cu consultarile si haideti sa ne-apucam de treaba. Cei de la FMI au si anuntat ca daca n-avem guvern de Craciun nu ne mai dau un sfant!”

„Emile, nu uita ca am promis ca in mandatul asta voi fi un alt om. Ca voi fi conciliant, ca ii voi reprezenta pe toti romanii, trebuie sa ma fac macar ca imi pasa...”

„Lasati dom’ presedinte, nu va mai obositi cu reconcilierea. Ori ma numiti premier, ori...”

„Ori ce?”

„Nimic! Plec la Cluj si-mi vad de treaba mea”

„Imi pui sula-n coaste, Emile...”

„Am invatat de la Iliescu. Haideti, duceti-va la culcare si maine, odihnit si proaspat, dati natiunii vestea cea mare!”

xxx

Joi dimineata, pe scarile de la Cotroceni, presedintele anunta: „Data fiind realitatea politica din tara, ma vad nevoit sa-l desemnez pe Emil Boc pentru formarea noului guvern...”.