Punctul pe Y / sâmbătă 07 februarie 2009 Nr: 2424

Ascensiunea lui Vanghelie mai poate fi oprita?

Agramat, lipsit de cultura si de maniere, primarul sectorului 5 se dovedeste insa a fi o forta in plan politic - mai precis in acela al negocierilor si aranjamentelor subterane care alcatuiesc sau modifica raporturile de forte din cadrul partidului. Acolo unde cultura si manierele conteaza mai putin, in fata presiunii exercitate de procentele electorale sau de dinamismul si eficienta activistilor sai.

De la autosuspendarea sa din partid, in 2004, ca urmare a presiunilor exercitate de mass media asupra presedintelui de atunci al partidului, Adrian Nastase, silit sa renunte la serviciile unor „baroni” precum Bebe Ivanovici, Sarov, Mischie si Vanghelie, si cand a intrat in cursa electorala ca independent, castigand usor un nou mandat de primar, Vanghelie a parcurs un traseu care a marcat, constant, intarirea influentei sale in partid. Dupa ce a scapat de tutela lui Dan Ioan Popescu, in cadrul organizatiei municipale, practic nu i-a mai stat nimic in fata, astfel incat pretentia sa de a candida pentru primaria Capitalei, in 2008, a aparut multora drept fireasca. Defectiunea lui Oprescu a modificat insa radical raporturile de forte, facand evident faptul ca PSD nu are sanse sa castige. Vanghelie s-a retras de buna voie, lasand locul pionului de sacrificiu Diaconescu, cel care avea macar de castigat un plus de notorietate. Dobandind tresele de comandant al trupelor din Capitala, Vanghelie a inceput sa-si planteze oamenii apropiati in posturi-cheie, prin care putea sa controleze mai bine intregul ansamblu. Probleme i-a ridicat doar organizatia de Ilfov, unde Oprea reusise sa concentreze o buna parte dintre adversarii lui Vanghelie. In ciuda rezultatelor slabe obtinute atat la locale cat si la legislative, Oprea a continuat sa ramana influent in partid prin cota de sprijin pe care i-o putea acorda lui Geoana din partea cartelului baronilor locali, opus bateriei celor centrali. Un razboi surd s-a declansat odata cu competitia pentru functiile ministeriale, in care s-a confruntat Oprea si unul dintre locotenentii lui Vanghelie, Voicu. Intre cei doi - ambii cu conexiuni notorii in lumea interlopa - a castigat la votul din BPN Oprea. Vanghelie insa a facut presiuni extraordinare pentru functiile de la nivelele inferioare, pe care insa Oprea le-a blocat cu optiuni neimpartasite de conducerea partidului. Lucru care i-a fost fatal - tot Vanghelie fiind cel care a declansat procesul de eliminare a acestuia.

Inaintea numirii unui alt candidat, Vanghelie s-a jurat cu cerul si cu pamantul ca nu-si va mai propulsa oameni in aceasta structura. Totusi, Dragnea s-a trezit cu cele mai importante posturi din subordinea sa - prim adjunct, cu ordinea publica si sef al DGIPI - ocupate de doi dintre oamenii lui Vanghelie: Mincu Silvestru si Georgescu! Rezultatul a fost determinat de santajul lui Vanghelie la presedintele Geoana in perspectiva viitorului congres, in care soarta sa atarna de dciziile gruparii de baronii locali Vanghelie-Mazare-Oprisan si companionii. Pus in fata acestei situatii, Dragnea a inteles ca va fi nevoit sa lucreze sub controlul si cenzura lui Vanghelie si atunci a preferat sa invoce subfinantarea bugetara a ministerului pentru a se retrage intr-un mod ceva mai onorabil.

PSD-ul se afla intr-un moment extrem de dificil pentru viitorul sau. Neutralizat de Basescu prin intrarea la guvernare, partidul este in pericol de a fi acaparat, poate definitiv de structurile politico-mafiote constituite in filiale. Situatie in care scindarea sa apare aproape necesara, daca nu inevitabila.