Punctul pe Y / joi 22 mai 2008 Nr: 2223

Octavian ANDRONNIC: Punctul pe Y - Cand nu mai poti de grija altora...

A devenit aproape un loc comun ingrijorarea si preocuparea politicianului fata de ceea ce se intampla in partidele adverse. In sensul abordarii critice a acelor aspecte care nu par in regula, sau nu se deruleaza asa cum li s-ar parea normal autorilor.

Este o mostra de altruism? Sa fie reala ingrijorarea presedintelui Basescu fata de starea de lucruri din PSD? In cazul in care dl. Basescu ar fi - asa cum se proclama cu fiecare prilej - un presedinte al tuturor „romanilor”, ar putea sa para reala. Dar presedintele nu face nici un secret ca inainte de toate se considera presedintele democrat - liberalilor. De pe aceasta pozitie, criticile sale la adresa social - democratilor nu mai pot fi catalogate altfel decat crasa ipocrizie. De ce-ar vrea Basescu sa mearga lucrurile mai bine in PSD? De ce sa vrea acolo oameni mai competenti decat cei aflati in acest moment la conducere? Ca sa aiba un adversar mai puternic? Sa fim seriosi: cred ca cea mai arzatoare dorinta a d-lui Basescu ar fi sa-l vada in fruntea social - democratilor pe Vanghelie. Nu ca n-ar putea fi bun, ci pentru ca l-ar putea manevra mai bine, cunoscandu-l mai bine si impartasindu-i stilul si mentalitatile.
De ce ar vrea dl. Basescu un presedinte mai bun pentru liberali? Cand tocmai domnia sa, in buna intelegere cu suferindul Stolojan, l-a ales pe Tariceanu? Ce ar putea sa nu-i convina in actuala situatie, in care PNL-ul este clar pe tobogan? Un alt presedinte, mai cooperant? Poate. Dar unul care sa se dea legat de maini si de gura partidului prezidential. Un PNL independent nu face decat sa-i incurce planurile. Nici ce se intampla pe la unguri nu-i place presedintelui tuturor romanilor de etnie maghiara. De aia ii si incurajeaza de disidenti. Destul cu partidul unic maghiar, cel gata sa faca coalitie cu orice putere ca sa ajunga la guvernare. Si sa ia o felie din tortul celorlalti.

Aceasta metoda de dezbatere politica aduce mult cu barfa de la mahala. In care, la un pahar de vorba vecinii se critica intre ei pentru ce li se pare ca nu merge la ceilalti ca la ei. Este o tendinta stangace si niciodata reusita de a impune altora niste standardele proprii.

Basescu ar vrea sa impuna standardul sau personal in intreaga politica romaneasca. Rezultatul este insa altul: o coalitie tot mai indarjita a celorlalte partide impotriva celui personal.