Punctul pe Y / joi 22 decembrie 2005 Nr: 1760

Teroristii lui Voinea

Dupa saisprezece ani de la evenimente, procurorul-general Dan Voinea este pe cale sa limpezeasca una dintre cele mai tulburi pagini ale Revolutiei Romane: aceea a teroristilor.
Intr-o conferinta de presa la care l-au invitat sustinatorii sai pentru functia de procuror general al Parchetelor Militare - revolutionarii dintr-una dintre asociatiile de profil - el detoneaza o veritabila bomba afirmand ca teroristii n-au existat si ca in decembrie 1989 am avut de-a face cu o 'diversiune calificata', ca actiunile diversioniste au fost coordonate la nivelul intregii tari si - cum e si normal - cineva trebuie sa raspunda pentru mortii de la Revolutie. Dar acest sau acesti 'cineva' nu sunt altii decat 'cei care atunci au preluat puterea!'
Nici nu se putea o tema mai socanta pentru acest sfarsit de an in care se devalmasesc afirmatii si negatii despre cel mai bun/prost guvern postdecembrist, despre marimea/micimea coruptiei sau despre fuziunea partidelor din Alianta. Generalul Voinea reuseste, aproape miraculos, sa deplaseze atentia media si a publicului dinspre banalele probleme cotidiene - facturile de incalzire, medicamentele ne/compensate, nota de plata a sarbatorilor, nemultumirile sindicale - spre esafodul pe care justitia se pregateste sa-i jertfeasca pe 'copiii' Revolutiei in multe legalitati!
Stim cu totii ca in buimaceala acelor zile s-au petrecut multe lucruri nu doar nefiresti, ci chiar atroce. Banuim cu totii ca teroristii fara chip reprezentau, in ultima instanta, factori de rezistenta si destabilizare ai structurilor vechiului regim. Si ca o Revolutie, ca aceasta, isi are pretul ei, in sange sau vieti omenesti. Insa e prima data cand se propune un proces al Revolutiei - pentru ca, in ultima instanta cam asta reiese din ceea ce declara dl Voinea - in care reprezentantii noii puteri, nascuta din aceasta confruntare sangeroasa, au de dat seama pentru... violarea normelor de drept ale statului comunist! Pentru ca, practic, asta se invoca si in virtutea acestor norme se poate face inculparea!
Curajul dlui Voinea pare sa aiba un punct de sprijin si acesta rezida - poate fara ca domnia sa sa-si dea seama - tocmai in folosul structurilor fostului regim, care nu numai ca au supravietuit, dar s-au si consolidat, politic si economic, facand acum regulile jocului.
Singura problema, reala, a dlui Voinea este ca prin dubla sa calitate - aceea de participant la Revolutie, ca acuzator al sotilor Ceausescu, si aceea de anchetator al evenimentelor - se afla intr-o evidenta si stridenta situatie de incompatibilitate. Lucru care pare sa nu fi fost observat nici de CSM, nici de doamna Macovei si nici de revolutionarii care-l sustin.
Avem nevoie ca de aer de adevarurile Revolutiei. Dar poate ca nu tocmai de la cei implicati. Emotional sau moral. Sau in alt fel.