Punctul pe Y / marşi 30 august 2005 Nr: 1664

Unificarea prin dezbinare

Pe la mijlocul anului trecut, cu putin timp inainte de alegerile locale, sansele - in sondaje - ale PNL si PD erau mici si nici unul dintre aceste doua partide nu putea sa emita pretentii in fata tavalugului PSD pe care aceleasi sondaje il creditau cu peste 50% dintre optiunile alegatorilor. Constituirea aliantei ADA a fost, atunci, un gest disperat care a gasit in cei doi lideri - Stolojan si Basescu - farama de luciditate care lipsea partidelor, interesate mai degraba de putinul pe care l-ar fi putut smulge singure, decat de mai multul la care puteau spera impreuna.
Miscarea a fost un succes si nu numai ca scorul de la locale i-a surprins pe insisi aliatii, dar i-a facut sa emita cu totul alte pretentii pentru legislative. Alianta a functionat pe principiul liber consimtit al pozitiei mai bune a liberalilor care urmau sa ia si caimacul listelor comune. Compensatia democratilor a venit din schimbarea de ultima ora care a facut din primarul general Basescu contracandidatul lui Nastase. Victoria in scrutinul prezidential a cam intors situatia, democratii instalandu-se treptat la conducerea efectiva a Aliantei, gratie dinamismului si tupeului proaspatului presedinte.
Pe acest fond de declin liberal si de ascensiune democrata, discutiile despre viitorul comun al celor doua partide au inceput sa se rareasca, facandu-si tot mai mult loc, in ambele tabere, ideea ca se pot descurca pe cont propriu. Fuziunea a ramas o tema pentru viitor, actualitatea scotand in prim plan concurenta dintre reprezentantii celor doua formatiuni, atat in plan local, cat si central. Suprematia liberala in algoritm a fost tot mai des contestata, iar viitorul unificat a fost bagat in ceata chiar de catre presedinte, care a subliniat necesitatea unei noi identitati, populare, in locul celei social-democrate, lucru care s-a si confirmat la congresul partidului pe care continua sa-l conduca de la Cotroceni. Dorinta expresa a democratilor de a se lipi la cea mai puternica formatiune europeana a momentului intra in contradictie vadita cu consecventa liberala. Ce fel de fuziuni se mai pot produce cu un partid care isi declara apartenenta la alt curent - se intreaba premierul Tariceanu, care nu vede posibil acest lucru decat sub drapelul liberal. Pe de alta parte, presedintele Basescu, tot mai preocupat de crearea unui nou partid prezidential care sa intareasca randurile democrate cu aspiranti din alte formatiuni (inclusiv liberali), ezita sa dea un raspuns somatiilor venite din directia PNL si chiar avertismentelor ca daca fuziunea nu se produce cat mai curand, ambele partide s-ar putea intoarce spre zona celor 7-10 procente cu care se consolau in urma cu ceva mai mult de un an. Pe fondul preocuparilor actuale, fuziunea ramane o tema de seminar sau de sicane reciproce, si nu un subiect fierbinte de supravietuire politica.