Punctul pe Y / marşi 23 ianuarie 2001 Nr: 221

Sfatul de la Cozia

In urma cu doi ani, cam pe vremea asta, cand oastea de stransura a lui Cozma, dupa ce-i invaluise tactic pe jandarmii generalilor Lupu si Zaharia la Costesti, tavalindu-i si umilindu-i, se indrepta spre Bucuresti, un important personaj al vremii caruia-i placea sa creada ca, in postura de eminenta cenusie pe care si-o atribuise de unul singur, facea si desfacea guverne si-i sfatuia pe guvernanti ce masuri sa ia, suda, cuprins de panica, grilajele cu care-si imprejmuise cladirile in care-si desfasura afacerile, mobilizand efectivele de bodyguarzi sa-i pazeasca agoniseala imobiliara. Dintr-o data, anticamera sa in care se calcau pe picioare vizitatorii in speranta unei priviri binevoitoare se golise, iar telefoanele care altadata frigeau de comunicari, taceau sumbru. Tras la fata si panicat, boss-ul atotputernic isi facea socoteala ca, daca cel din care facuse inamicul public 'numarul unu', punandu-i in carca mai multe decat merita sa duca, va ajunge in Capitala el isi va inchide afacerile si, in semn de protest, va emigra. La Londra sau la Monte Carlo unde, oricum, se simtea mai acasa decat prin Dorobanti. Deodata, linistea a fost sparta de stridenta unuia dintre multele telefoane ce parusera mute. Era primul-ministru de atunci, aflat in drum spre Cozia unde urma sa se intalneasca cu liderul minerilor. Sfatuitorul de taina nu si-a mai putut reprima temerile si a izbucnit: 'Radule, da-i tot ce cere, numai sa n-ajunga in Bucuresti!' Era, dintre toate, sfatul cel mai inteligent si mai pretios. Unicul, probabil. Nu stiu daca prin ce-a facut la Cozia, Radu Vasile a dat curs ideii-forta a 'consilierului' sau. Cert este ca minerii n-au mai venit in Bucuresti si personajul a putut sa ordone desfacerea grilajelor sudate de cu seara. Nici n-a mai fost nevoit sa emigreze de teama ca libertatea cuvantului ar putea fi suprimata de cineva. Se stiu inca foarte putine despre ce s-a intamplat la Cozia. A disparut si 'protocolul' pe care l-au semnat atunci cele doua parti. Minerii s-au intors acasa pentru a o lua de la capat si a incheia, la Stoenesti, definitiv probabil, un capitol 'original' de istorie. Un capitol pe care l-a generat si l-a sustinut tocmai filosofia din care a reiesit pretiosul sfat de care vorbeam: 'Dati-le tot ce cer! Numai sa nu vina!'