Punctul pe Y / joi 20 septembrie 2007 Nr: 3038

Serparia DNA

Lipsit de experienta-politica-ministrul Justitiei, Chiuariu, a patit precum ucenicul vrajitor: a scos dopul clondirului fermecat si acum nu mai e in stare sa controleze minunile care se intampla din acesta. Clondirul fermecat este DNA-ul. O institutie pana acum mai autonoma decat orice alta institutie democratica. Un soi de stat in stat, care nu dadea nimanui socoteala si avea mana libera in orice directie.

Infiintata de Nastase pntru a le inchide gura europenilor siderati ca in lupta noastra cu coruptia in navoadele justitiei nimereste doar plevusca, PNA-ul (cum s-a numit la inceput) a instrumentat cazuri legate de persoane din linia a doua a puterii de atunci.Odata cu schimbarea, a intervenit hotararea sa fie luati in vizor „pesti mari”. A fost randul Monicai Macovei sa iasa la rampa si sa arate cum se poate da branci unei asemenea campanii de amploare. Dotat cu un sef nou (acuzat la randul lui ca ar fi cercetat abuziv si ca ar fi obtinut condamnari fara probe) DNA si-a facut si un plan de lucru despre care un demnitar a scapat pe la Bruxelles porumbelul din gura: vor urma inculpari la nivel inalt, vreo 10! N-au fost zece, au fost mai putine. Dar s-a facut circ cat pentu o suta. DNA-ul a devenit „curtea miracolelor” unde stateau la coada sa intre la cercetari mai toate VIP-urile fostei guvernari. Aceasta „preselectie” a prilejuit inamicilor institutiei declansarea unei campanii acuzandu-l pe Morar &Comp de a fi devenit uneltele unor razbunari politice. Ceea ce pare sa fie suta la suta real este ca in spatele perdelei de zgomote si de fum, DNA a lucrat si lucreaza ca orice intitutie romaneasca: pe sponci, cu aproximatii, dupa bunul plac. Ancheta realizata de CSM si concluziile privind activitatea procurorului Țulus ne evoca o institutie ramasa la nivelul conditiei sale staliniste, in care procurorul e un soi de Dumnezeu care face si desface dupa bunul plac. Chiuariu a avut perfecta dreptate sa ceara revocarea lui Țulus, a facut-o insa intr-un moment nepotrivit si intr-o maniera neadecvata. Si asta il poate costa chiar capul. Nu ca ar fi o pierdere prea mare pentru justitie, dar chestiunea de principiu ramane ca nu poti sa umbli in serparie fara riscul de a fi muscat mortal. Or DNA-ul este o serparie, in care s-au adunat tot felul de oprtunisti politici, dornici sa-si exprime zelul si devotamentul fata de cine trebuie. Si sa-i rada pe cei care (nu ne mai) trebuie.