Punctul pe Y / Tuesday 28 August 2007 Nr: 2018

Polarizarea liberala

Un politician altminteri realist si pe faza, dar aflat cam intr-o deriva din care nu-l mai poate scoate decat senzationalul - este vorba despre Valeriu Stoica - lanseaza o ipoteza ce merita tratata cu atentie: si anume ca PNL-ul va disparea de pe scena politica la viitoarele alegeri. Si ca unul dintre motive il constituie faptul ca „artizanul” motiunii de cenzura ce ar urma sa-l elimine pe Tariceanu de la guvernare este nimeni altul decat Dinu Patriciu, care ar lucra mana in mana cu PSD-ul la aceasta piesa de teatru. Sa facem un mic recurs la istorie: Dinu Patriciu s-a remarcat, in tabara liberala, printr-o gandire originala, iesita din tiparele fundametalismului ideologic. Asta l-a si adus in conflict, inca de la inceputuri, cu „aripa matura” a PNL-ului de care s-a despartit rapid luand cu el noua garda de liberali. Pe fondul nenumaratelor schisme de anii ’90, Patriciu a avut indrazneala sa gandeasca si sa puna in functiune o alianta „contra naturii”, formand prima constructie de acest gen, care, in guvernul Roman introducea participanti liberali, agrarieni si ecologisti, alaturi de FSN. A fost o tentativa care n-a rezistat presiunilor exterioare, dar a prefigurat intrarea la guvernare a celorlalti liberali, in mandatul lui Stolojan. Ca acestora le-a cam fost fatala aceasta cooperare, s-a vazut la alegerile din 1992, cand Campeanu n-a mai intrat in parlament. La randul sau, Stoica a inteles mai bine decat colegii sai cursul evenimentelor, cand in 2000 a renuntat la sprijinirea lui Emil Constantinescu pentru un nou mandat si a lansat PNL-ul in alegeri pe cont propriu, provocand decesul parlamentar al taranistilor. A fost un gest controversat, dar care a salvat liberalismul de la extinctie. Intre Stoica si Patriciu, politicieni de cam aceeasi factura, a existat, sistematic, o fractura transformata im antagonism. Un antagonism care, la preluarea conducerii partidului de catre Tariceanu, l-a scos complet din joc pe Stoica, fortandu-l sa se alature unei factiuni fara viitor. Daca PNL-ul lui Patriciu va disparea de pe scena politica, in nici un caz nu va fi PLD-ul lui Stolojan cel care-i va lua locul. Servitutea liberala fata de Patriciu poate fi la fel de nociva si de contra productiva ca si cea democrat-liberala fata de Basescu. Sunt cei doi poli cu incarcaturi electrice diferite ai actualului moment politic, condamnat la respingerea reciproca a fortelor care au pretentia unei reprezentari exclusive a unui curent important, dar tot mai lipsit de valoare.