Punctul pe Y / luni 20 august 2007 Nr: 2030

Premierul Geoana

Mircea Geoana trage nadejdea ca de data asta va fi premier. A mai „candidat” odata, in tandem cu Adrian Nastase. Daca fostul sau sef de Guvern ar fi reusit sa treaca hopul alegerilor si sa se instaleze la Cotroceni, Geoana ar fi devenit aproape automat prim ministru.

Cred ca vreo saptamana, dupa alegerile legislative din 2004, s-a si vazut intr-o astfel de postura. Si cred ca atunci a fost unul dintre cei mai infocati sustinatori ai lui Nastase, dand probabil si acatiste pentru ca acesta sa-l bata pe Basescu.

N-a fost sa fie. De ce n-ar fi acum? Conditiile par mai prilelnice ca oricand. Aruncat brutal in opozitie de Basescu, partidul lui Mircea Geoana s-a trezit ca este in situatia de a determina decisiv unele dintre actiunile guvernului. Ca este mai comod si mai lipsit de riscuri sa asisti greselile Puterii, sa le sanctionezi prompt si sa castigi puncte si procente de pe urma combativitatii scutite de raspundere.

De la aruncarea peste bord a democratilor, pozitia social-democratilor s-a intarit pana la a fi considerati co-partasi la deciziile unui Exacutiv mai vulnerabil ca oricand si, prin umare, mai dispus ca oricand la concesii pentru a pastra sustinerea tacita a celui mai important partid de opozitie.

Pentru PSD situatia actuala este cea mai confortabila dintre cate si-ar fi putut dori. Sa n-ai obligatii dar sa primesti in schimb favoruri si satisfactii pentru clientela politica, ce si-ar putea dori mai mult o formatiune politica, pe la mijlocul ciclului electoral?

Confortul acesta are, insa, un pret. Si acest pret este sentimentul pe care-l induce electoratului propriu, stabil, ideea „coabitarii” cu o formatiune politica ce pana mai ieri bestelea dur partidul fost de guvernamant pentru toate pacatele reale sau imaginate.

Sentimentul tradarii „nobilelor idealuri” ale social-democratiei in general, si ale stangii in special, poate deveni dezastruos, mai ales cand dreapta iti imprumuta sau iti fura de-a dreptul metodele.

Cred ca acesta a fost impulsul care, la Bran, i-a scos din letargie pe pesedisti, impunandu-le o masura drastica, ce le strica tot confortul. Dar le da si prilejul sa incerce sa ajunga la putere pe o cale mai lesnicioasa decat printr-o majoritate electorala.

Geoana vrea sa fie premier. Este si firesc sa vrea. Mai ramane de vazut doar cum isi va putea atinge acest obiectiv, atata timp cat la Cotroceni se afla cel care i-a mai luat odata din fata „prajitura”.