Punctul pe Y / luni 06 august 2007 Nr: 2018

Lustratia lui Rasvan Popescu

Intrat intr-un serios con de umbra dupa succesele obtinute in timpul guvernarii CDR la posturile care i-au fost incredintate- director, sau cam asa ceva, la TVR-ul doamnei Mungiu si original purtator de cuvant al premierului Radu Vasile - Rasvan Popescu scoate capul la lumina din penumbra CNA -ului, unde a suportat asuprirea raposatului Ralu Filip, si trosneste piata audiovizuala cu o initiativa naucitoare: punerea la index a filmelor realizate inainte de 89 care au facut propaganda comunismului!

Cum s-ar spune, Rasvan Popescu face lustratie pe cont propriu. Dintr-un condei, el scoate din circulatie intreaga productie de filme din timpul comunismului. Pentru simplul motiv ca nu cred ca se va gasi macar o pelicula in care severii cenzori ai democratiei sa nu gaseasca ceva care sa preamareasca sau sa gadile sistemul raposat. De la apelativul 'tovarase' si pana la respectuoasele referiri la politica intelepta a Partidului Comunist, aceste productii au fost impanate grijuliu de catre comisarii culturali, cu elemente care sa le faca placute auzului si vazului puternicilor vremii. Era o regula, ca si in presa, in cultura in general, si existau deja specialisti in ' innobilarea' operelor de arta cu insemnele sistemului.Cine cunoaste ceva mai bine aceasta realitate - pe care proaspatul presedinte al CNA pare sa o ignore - stie cat de dure erau presiunile care se faceau asupra creatorilor - a regizorilor si scenaristilor in speta, pentru a fi 'pe linie' si a se impana productiile cu elemente care sa marcheze suprematia 'politicii imtelepte'. Orice film devenea o batalie in care se foloseau cele mai diverse metode pentru a diminua aceste mesaje si a propulsa adevaratele elemente de cultura si de creatie. Un scenariu 'apolitic' nu avea nici o sansa sa intre vreodata in productie, iar actorul care refuza un rol 'pozitiv' putea sa-si vada cariera ingropata.

Inteligenta propunere a dlui Rasvan Popescu ciunteste dintr-o data cultura romaneasca de unul dintre cele mai importante esaloane de creatori, pe motiv ca spectatorul modern n-ar fi capabil sa inteleaga si sa cantareasca ceea ce est mesaj autentic si ceea ce afost tribut politic.. Vor fi lustrati, in acest fel , reprezentantii generatiei de aur a actorilor si regizorilor care n-au mai apucat sa creeze in libertate.Dar vom avea ecrane mai curate si mai ferite de microbul unei propagande care oricum n-ar mai convinge astazi pe nimeni.