Punctul pe Y / sâmbătă 13 ianuarie 2001 Nr: 213

Teroarea inflatiei

De peste zece ani, principalul motiv de ingrijorare al romanilor il reprezinta inflatia. Abia dupa aceasta vin celelalte subiecte 'clasice': coruptia, securismul, ceausismul, frica de un razboi pe la granite, teama de boli si cuprinzatorul concept de saracie. O confirma sondajele de opinie din 91, 92, 93 si asa mai departe pana in 2000. Ei bine, oricat ar parea de paradoxal, nici un partid, in nici o campanie electorala sau de alta natura, nu s-a propus sa infrunte acest flagel care macina incet si sigur increderea romanilor in capitalism. Ni s-au fluturat pe la nas zeci, sute de programe cu obiective ambitioase, daca nu doar nerealiste, ni s-a vorbit despre toate reformele posibile, de la cea morala pana la cea politica, dar nimeni nu s-a incumetat sa puna degetul pe rana inflatiei. Nici macar Mugur Isarescu, cel care ne asigurase ca va tine fenomenul sub control in calitate de prim-ministru, nu s-a aventurat, in pozitia de candidat la presedintie sa faca evaluari asupra modalitatilor in care inflatia galopanta ar putea fi redusa si controlata. Institutul National de Statistica ne anunta triumfator ca in 2000 rata inflatiei a fost 'doar' de 40,7 la suta, in decembrie inregistrandu-se, cu 2,5 procente, un record. Asta in timp ce la bulgari, la macedoneni si chiar la sarbi, monedele nationale stau cuminti in umbra marcii germane, doar ungurii mai apropiindu-se de modul de operare care tinde sa ne devina specific. Daca ei au putut, noi de ce nu putem? De ce, aflat de un deceniu in fruntea Bancii Nationale, dl Isarescu nu si-a propus sa domoleasca avantul cu care se devalorizeaza moneda nationala, recurgand la tehnici si solutii indeobste cunoscute? Mister. Nu vreau sa spun ca-mi trece prin minte ca bulgarii, macedonenii si sarbii n-au probleme. Au, slaaa Domnului. Numai ca reusesc sa mentina un tonus psihologic pozitiv, ceea ce noua nu ne reuseste deloc. Romanii privesc cu groaza bancnotele a caror valoare se micsoreaza vazand cu ochii, in timp ce zero-urile de pe ele se inmultesc amenintand sa le topeasca nu doar bruma de castiguri pe care le mai au, dar mai ales speranta ca cei care-i conduc mai pot controla ceva.