Punctul pe Y / marți 29 mai 2007 Nr: 1962

Seria neagra…

O prezicatoare nu suficient de cunoscuta pentru a se afla mai tot timpul pe micile ecrane, a facut, in urma cu doar cateva saptamani, o dezvaluire socanta: astrele ii aratau ca in zilele urmatoare aveau sa se savarseasca din viata trei ziaristi importanti!
Prezicerea s-a adeverit cu funesta promptitudine: mai intai Octavian Paler, apoi Jana Gheorghiu si, apoi, Ralu Filip. Ce semnificatie are aceasta serie neagra?
Una singura: cu exceptia lui Paler, ajuns la varsta senectutii, ceilalti doi jurnalisti au murit in floarea varstei, cand ar mai fi putut avea de spus si de scris lucruri importante. Gazetaria se dovedeste a fi o meserie periculoasa. Ea ucide nu doar pe campurile de bataie unde se aventureaza corespondentii de razboi, dar mai ales in birourile proprii de lucru. Dintre jurnalistii care au trecut in nefiinta in ultimul deceniu pot fi numarati pe degete cei care s-au aflat la limita biologica. Majoritatea a fost compusa de oameni in activitate, angajati pe baricada jurnalismului activ. Momentul ’89 a propulsat profesia de gazetar in prima linie a meseriilor cu risc major. Ritmul trepidant al schimbarilor prin care a trecut societatea a reverberat in existenta cotidiana a slujitorilor condeiului, confruntati cu ostilitatea cvasi-permanenta a principalelor categorii de actori-politicieni, oameni de afaceri - care se impiedica, in demersurile lor, de presa si de atitudinea acesteia.
Faptul ca la ceasul trecerii dincolo, unora li se mai dedica ceremonii, iar unii dintre cei cu care s-au confruntat mai varsa cate o lacrima demonstrativa nu schima lucrurile. Jurnalistii trebuie sa se impace cu ideea ca singurul care trebuie sa-i inteleaga, nu neaparat sa-i iubeasca, este cititorul. Cel care plateste, cotidian, obolul corectei informatii. Cel care-i acorda girul de incredere, in virtutea respectului traditional pentru cuvantul tiparit. Cel fara de care insasi existenta lui n-are vreun rost…