Punctul pe Y / joi 17 mai 2007 Nr: 1952

Schimbarea

Chiar daca miza sa scade pe masura ce se apropie termenul, datorita disproportiei tot mai evidente intre determinarile celor doua tabere, referendumul de la 19 mai va fi, va trebui sa fie un punct de cotitura in politica romaneasca. In sensul ca electoratul nu va mai accepta, la nesfarsit, continuarea acestui circ si va sanctiona in bloc intreaga clasa politica. Cum? Refuzand sa mai acorde girul sau ambelor sau tuturor taberelor. Acesta ar putea fi diagnosticul pentru 2008.
Ce se intampla, insa, in 2007? Disputa pasionala, fara limite, va reusi, probabil, sa scoata din case si sa aduca la urne mai multi romani decat s-a intamplat la ultimele confruntari electorale. Indiferent de decizie, acestia vor astepta, de la votul lor, o schimbare. Ce fel de schimbare? Cine le-o va putea oferi?
Dupa ultimele sale declaratii, in nici un caz Traian Basescu. Incep sa cred ca atunci cand declara ca e perfect chiar credea acest lucru. Ultimele sale luari de pozitie indica o incremenire in ‚proiectul Basescu’: n-am facut nici o greseala! Am exagerat, poate, pe ici pe acolo, dar tot ce am facut ramane valabil si voi continua pe aceasta linie! Adica va continua lupta cu Guvernul, Parlamentul, oligarhii si mogulii. Dupa armistitiul suspendarii, deci, Basescu ne promite realuarea, cu forte sporite, a razboiului. O veste nu prea buna pentru cei care trebuie sa suporte rigorile starii de beligeranta si care s-au cam saturat sa astepte pacea.
Dar cealalta parte? In Coalitia asta ad-hoc, unica in analele politicii, formata chiar de presedintele suspendat intr-un efort demn de cauze mai bune? Nici aici lucrurile nu stau altfel. Resemnata partial de ideea ca ‚Da’-ul de la 19 mai nu va avea castigul de cauza asteptat, Coalitia se pregateste si ea de reluarea ostilitatilor, constienta de faptul ca suspendarea l-a costat pe adversar cateva dintre instrumentele de care se mai putea folosi inainte de aceasta: justitia si serviciile secrete. Tactica este aceea de a-l izola pe presedinte in Cotroceniul sau iubit, lipsindu-l de mijloacele prin care sa-si poata traduce intentiile si promisiunile in fapt. Si, la nevoie, sa-l mai suspende odata, sau chiar de doua ori…
Interesant, din acest moment, devine un lucru: va avea, cineva, puterea sa schimbe macazul? Sa propuna in locul confruntarii, cooperarea? Sa renunte la bagajul de frustrari acumulate si sa vina cu o formula noua, surprinzatoare, dar tentanta pentru toata lumea, inainte ca intregul edificiu politic sa fie distrus ca credibilitate?