Punctul pe Y / miercuri 08 martie 2006 Nr: 1685

Alianta N.U.: Nu-mi amintesc ce-am discutat in C.S.A.T.

'Lupta de clasa' dintre presedinte si premier se ascute mereu. Prapastia dintre aliati se adanceste cu fiecare zi si unul dintre momentele de escaladare a relatiei l-a constituit tocmai debutul consultarilor pe care presedintele le-a organizat pentru a analiza, cu reprezentantii formatiunilor parlamentare, cele patru teme majore ale actualitatii - legile securitatii nationale, legea minoritatilor, revizuirea Constitutiei si spalarea banilor. In stilul sau transant, presedintele l-a luat in primire din primul moment pe premier. In loc de 'buna ziua' i-a trantit frontal acuzatia ca a uitat ce se discutase in CSAT. In stilul la fel de traditional al premierului, acesta s-a facut mic si a inghitit bobarnacul, pentru ca - dupa ce l-a digerat in timpul consultarilor sa dea replica la urma, la declaratii (in timp ce presedintele parasea ostentativ scena). Schema incepe sa devina clara: Basescu ataca, Tariceanu incaseaza pe moment pe tacute, dupa care revine in forta! Nu este schema ideala, pentru premier cel putin care, in fata opiniei publice apare nu atat ca o persoana prudenta, mai meditativa si mi cumpatata, ci ca un aflata in permanenta defensiva in fata unui partener impetuos, care trateaza deschis orice problema. Din punct de vedere politic, insa, Tariceanu isi consolideaza o pozitie care multa vreme a parut a fi la latitudinea presedintelui, care il facea sa demisioneze atunci cand ii venea lui bine. Rezistenta manifestata fata de initiativele de la Cotroceni si contrele tot mai dure si intr-un front tot mai solidar indica faptul ca PNL-ul este tot mai constient d epozitia favorabila pe care o ocupa detinand franele executive. Tariceanu a incetat sa mai fie o marioneta a aliatului sau electoral. Mai mult, Tariceanu a devenit motorul rezistentei tacute dar eficiente in fata ofensivei democrate care incearca sa puna in discutie rolul conducator al liberalilor in Alianta. Iritarea prezidentiala, data promt pe fata, vine si faptul ca tocmai liberalii sunt cei care au cele mai multe si mai hotarate rezerve fata de aspecte esentiale ale strategiei de securitate nationala, clocita la Cotroceni in sensul de a oferi institutiei prezidentiale competente si puteri sporite. Nu atat libertatile fundamentale ale cetateanului sunt cele care ii ingrijoreaza pe liberali, cat posibilitatea ca Basescu sa controleze si sa manipuleze serviciile secrete in sensul slabirii pozitiilor oligarhice pe care le detin reprezentantii acestui partid. Si, eventual, inlocuirea lor cu reprezentanti ai oligarhiei democrate.