Punctul pe Y / Saturday 09 April 2005 Nr: 1543

Cotrocenii - 'centrul vital al natiunii'?

Sub conducerea cu mana de fier a lui Basescu, tara se intoarce spre o formula mai potrivita traditiilor sale, separatia puterilor in stat dovedindu-se inca, o formula putin viabila. 'Centrul vital al intregii natiuni' se muta la Cotroceni, unde se iau toate deciziile si de unde pleaca toate semnalele. Indiferent la critici, presedintele isi asuma toate responsabilitatile, subsumand ansamblul mecanismelor guvernamentale prioritatilor sale asumate in campania electorala.Nu doar din acest punct de vedere, plasarea crizei ostaticilor intre prioritati si stabilirea 'celulei' de actiune in dealul Cotrocenilor este o actiune perfect justificata. Lipsa de precedente - Romania nu a mai trecut printr-o asemenea situatie - conduce catre tipuri de actiune pe care finalitatea le va confirma sau le va infirma. Cert este ca, in acest mod, presedintele si-a asumat cu curaj o enorma responsabilitate: cea a unui eventual esec. Altcineva, mai prevazator cu propria sa imagine, n-ar fi riscat atat si ar fi lasat, probabil, raspunderea celor direct implicati - sefii serviciilor secrete, ministrilor de interne si de externe, premierului chiar. Nu este, insa, cazul lui Basescu. Intr-un fel el calca pe urmele lui Constantinescu, asumandu-si prin institutia pe care o reprezinta, responsabilitatea unor actiuni care nu-i revin, prin lege. Purtatoarea sa de cuvant a fost destul de explicita cand a lasat sa se inteleaga ca decizia arestarii lui Hayssam a fost, practic, luata acolo, pentru eventualele conexiuni ale acestuia cu rapirea ziaristilor. Ca motivul concret al retinerii este altul, e pana la urma o chichita de care nu se mai agata nimeni daca se va dovedi, in final, implicarea acestuia in rapire.Important cu adevarat este, insa, un alt aspect. Si anume pericolul unei viitoare dependente de un astfel de mod de actiune. Satul de indiferenta - sau de eficienta relativa a organismelor direct responsabile - Basescu si-ar putea asuma tot mai frecvent autoritatea prezidentiala, peste capul celei executive sau a celei judecatoresti. Iadul este pavat cu bune intentii. Si Ceausescu credea ca actioneaza in numele intregului popor si a intereselor sale, atunci cand dadea pretioasele-i indicatii...Romania resimte lipsa unei maniere autoritare in reglarea complexelor probleme cu care se confrunta. Drumul de la autoritate la tentatia formulelor dictatoriale este, uneori, foarte scurt si tocmai o asemenea situatie a avut in vedere regula democratica a separatiilor puterilor. Care, la noi, a adus mult prea adesea, cu separatia neputintelor.