Punctul pe Y / miercuri 01 decembrie 2004 Nr: 1431

Alegeri sau numiri de premieri?

Numirea formatiunii politice care urmeaza sa faca viitorul Guvern este una dintre capcanele in care a 'cazut' (nu cu totul dezinteresat) Traian Basescu. El purcede la o interpretare originala a Constitutiei, favorizata si de superficialitatea cu care a fost formulat articolul respectiv. Basescu spune ca, dupa ce va castiga turul 2, el il va numi pe cel ce urmeaza sa formeze noul guvern. Se intelege de aici ca, neexistand nici o formatiune care sa castige de drept aceasta pozitie, prin inregistrarea unei majoritati de 51% din voturile de la legislative, chestiunea ramane la latitudinea presedintelui. Daca vrea, dl Basescu il poate nominaliza chiar si pe Corneliu Vadim Tudor. Bineinteles, insa, ca nu o va face. Dansul il va numi pe colegul sau Calin Popescu Tariceanu, premierul Aliantei si nu va mai avea, apoi, decat sa investeasca formula propusa de acesta.Este, desigur, o viziune simplista si corecta doar in masura in care, anterior desemnarii, dl Tariceanu va avea suficiente argumente sa demonstreze ca poate dispune de majoritatea necesara, prin acorduri post-electorale cu alte formatiuni.Eroarea liderului Aliantei este, insa, una pur electorala. El spera, in acest fel, sa agite spiritele si sa provoace o disputa de fond intre partile implicate, obtinand ceva beneficii pentru turul 2. Deoarece, chiar daca aceasta Constitutie neglijent revizuita, nu o spune cu claritate, indiferent cine va fi viitorul presedinte, acesta nu va putea desemna pentru formarea noului guvern, decat pe acel lider politic care se afla - teoretic, cel putin - in posesia majoritatii necesare. Altfel, povestea se transforma intr-un soi de loterie, noul presedinte urmand sa-i puna la incercare pe toti si sa se opreasca in final la cel cu scorul cel mai bun. Mai mult, este posibila si functionarea unui sistem in care un partid sau o alianta nu este decat sprijinita, fara implicarea directa a formatiunii sprijinitoare, lucru care se realizeaza deasemenea, prin acorduri si intelegeri intre partide.Regula democratica a guvernarii este simpla si nu implica nici un fel de experimente: guverneaza cel (sau cei) care detin(e) majoritatea! Iar presedintele nu are altceva de facut decat sa-i valideze acest statut. Restul sunt povesti de adormit alegatorii. P.S. In 1996 a fost investit cu formarea noului guvern reprezentantul formatiunii castigatoare (PDSR), ci cel al Coalitiei care grupa partidele componente ale CDR, care facusera pact electoral cu PD. Quod erat...