Punctul pe Y / joi 14 octombrie 2004 Nr: 1387

'Baltazaurul'

A aparut, de nu se stie unde (ceva mai tarziu am aflat ca fusese extras de la 'Danubiana', unde executa o 'condamnare' la locul de munca, pentru vina de a nu fi demonstrat suficient atasament fata de sistem pe cand lucra in diplomatie...), dupa decapitarea lui Sarbu, cel care-si permisese sa fie prea sincer cu unii dintre partenerii sai din presa. A preluat abrupt functia de purtator de cuvant al lui Roman, dandu-i o dimensiune aparte prin stilul ramas inconfundabil: agresiv cand era nevoie, defensiv cand nu mai avea incotro, constructiv cand interesul imediat o cerea. Baltazar a devenit cu rapiditate un soi de alter-ego, pentru situatiile critice, al premierului, preluand, ca un paratraznet, toate fulgerele din media adresate acestuia. Ca purtator de cuvant, Bogdan Baltazar avea sa ramana in galeria de specialitate de la Victoria ca un reper, niciodata egalat - pentru ca nici vremurile n-au mai fost egale. Spre finalul mandatului lui Roman, daca nu ma insel, si pe fondul scindarii FSN-ului, dupa mineriada din septembrie '91, Baltazar a parasit tara, precedandu-l pe Stolojan in galeria functionarilor bancari internationali. A poposit la BERD, la Londra, unde s-a 'scolit' vreo patru ani, patrunzand in maruntaiele marilor afaceri internationale, castigand niste bani adevarati, pe care nu avea cum sa-i faca in tara si asigurandu-si un lustru personal de factura anglo-saxona. A revenit in tara cu putin inainte de alegerile din '96, manifestand un atasament fata de vechiul sau patron pe care putini il intelegeau. S-a aruncat cu capul inainte in campania electorala, ca sef al staff-ului democrat, implicandu-se in stilul cunoscut si contribuind substantial la noua imagine a prezidentiabilului Roman, care avea sa obtina atunci cel mai bun scor din cariera. Un scor care l-a propulsat in alianta castigatoare, oferindu-i pe tava, presedintia Senatului si apoi portofoliul Externelor. Baltazar s-a multumit cu un 'loc 2' la FPS, de unde a trecut la BRD, cand aceasta a fost scoasa la vanzare. A negociat la sange cu francezii, care in loc sa-l arunce peste bord, i-au apreciat inversunarea, considerand-o folositoare intereselor proprii. L-au instalat in functia de presedinte, cu mai multe atributii decat putuse sa spere, lasandu-i pe mana reprezentarea si relatiile cu autoritatile - sarcini de care s-a achitat cu brio. Ba, in virtutea vechilor reflexe de luptatori si-a transformat pozitia intr-o instanta din care n-a ezitat, oridecateori a fost cazul, sa-i amendeze pe guvernanti sau sa le dea mici lectii. Asta nu l-a facut prea popular la Palatul Victoria si la Finante, dar i-a intarit considerabil autoritatea in randurile breslei. Dupa sase ani de cooperare, Baltazar isi recastiga acum libertatea, apreciind cu luciditate situatia si perspectivele, recompensandu-l pe succesorul sau cu puteri complete, pentru rabdatoarea sa asteptare de sase ani.Zilele trecute Baltazar s-a despartit de banca pe care a propulsat-o in randul lumii. Cu regrete, dar, mai ales cu speranta ca lasa in urma ceva: o banca viabila si performanta. 'Sacrificiul' personal merita un astfel de premiu. Care nici macar nu e unul de consolare...