Punctul pe Y / vineri 09 iulie 2004 Nr: 1304

Intre administrarea succesului si gestiunea crizelor

Indiferent cum se vor desfasura lucrurile in continuare, ziua de miercuri, 7 iulie, va ramane ca 'miercurea neagra' a politicii romanesti, confruntata cu o criza de prima marime. Practic, de la mineriada din '91, soldata cu prima demisie/demitere a unui premier, Romania postdecembrista nu a mai fost confruntata cu o situatie de gravitatea celei de la mijlocul acestei saptamani, cand premierul Nastase a disparut pur si simplu de pe scena, lasandu-si colegii si tara prada celor mai sumbre supozitii.Adrian Nastase este, fara indoiala, cel mai bun produs politic al acestei perioade. A invatat mult si si-a ornat prestatia cu certe elemente de talent, in toate etapele parcurse. S-a inzestrat cu rabdare si modestie, atata timp cat a considerat acest lucru necesar, si si-a reprimat propensiunile individualiste pana cand i s-a oferit prilejul de a straluci pe propriul teren. In momentul in care, dupa alegerile din 2000, a devenit si sef de partid si sef de guvern, Nastase a cumulat cea mai multa putere personala dintre toti cei care s-au perindat pe la pupitrele acesteia in cei zece ani de democratie. Cu autoritatea celor doua functii, a procedat la ample miscari organizatorice, modeland si partidul si guvernul dupa propria sa viziune si in functie de oportunitatile descifrate. In toate aceasta perioada, Nastase s-a dovedit un excelent administrator al succesului electoral. Atata timp cat acesta s-a manifestat. Cand lucrurile au inceput sa scartaie, s-au facut simtite si primele fisuri in strategia sa. Relatia cu presedintele a fost coarda care, intinsa la maximum, prin 2002, a emis primele note false in ariile interpretate din dubla partitura guvern-partid, aflata in inregistrari in studiourile PSD. Alegerile locale au marcat insa momentul maximei dezacordari a instrumentelor utilizate: un discurs neinspirat in seara primelor rezultate, ezitari in a face o analiza lucida, tergiversarea masurilor care se impuneau. Toate acestea au culminat cu episodul de miercuri in care - daindiferent care ar fi motivele invocate ulterior - premierul a disparut pur si simplu, absenta sa fiind interpretata ca o intentie de abandon.Adrian Nastase nu cred ca are dreptul sa abandoneze o competitie care este vitala pentru cariera sa politica. Indiferent daca va pierde sau va castiga batalia pentru Cotroceni, aceasta este o etapa necesara completarii statutului sau de om politic. De cariera. Or, o cariera de om politic compusa numai din succese este greu de imaginat intr-o societate democratica, in care se respecta regulile jocului.