Punctul pe Y / joi 03 iunie 2004 Nr: 1273

Cine pierde, cine castiga...

Este absurd sa ne inchipuim ca, de pilda, toti cei 24 de candidati inscrisi in cursa pentru fotoliul de primar general al Capitalei, ar nutri in strafundul sufletului lor, speranta sa castige. Alegerile nu sunt, totusi, o loterie, in care fiecare sa aiba procentul sau de sansa. Exista in mod necesar, favoriti, intre care se va da batalia finala. Cu trei zile inainte de cel de-al patrulea exercitiu al alegerilor locale cursa se duce in doi: Basescu si Geoana. Vor merge, 'sold la sold' in turul 2, unde ordinea din primul s-ar putea sa nu mai fie aceeasi. Cel mai mult de pierdut ar avea Basescu, cel care si-a facut o campanie moderata, mizand pe notorietatea dobandita in cursul luptelor de gherila cu consiliul general social-democrat. Cel mai mult de castigat ar avea Geoana, cel aruncat in apa rece a competitiei locale in ideea de a se intrema pentru viitoare confruntari mai dure. Daca va pierde, se va intoarce la Externe, sa-si termine mandatul, dar va intra mai greu in viitoarele competitii, pe motiv de perdant... Ce inseamna aceste alegeri pentru ceilalti? Pentru Mitica Dragomir, prilejul de a se da in stamba pe toate canalele si de a mai cuceri alte simpatii la galerie, unde domina categoric concurenta. In ordinea procentului de sondaje, pe locul 4 ar veni Monica Tatoiu, care-si inscrie titlul de prim candidat-femeie la o asemenea demnitate publica. Din pacate, suportul mediatic al PUR-ului nu-i este suficient pentru a convinge, chiar daca sunt evidente calitatile de manager pe care le detine in mod indubitabil. Pentru generalul Mircea Chelaru, un procent de 4-5% in sufragiile electoratului din Capitala ar insemna o renastere a PUNR-ului, cazut victima a dezechilibrului intervenit in relatia sa cu UDMR. Pentru Mugur Ciuvica, 1 sau 2 procente ar insemna enorm, certificand demersul aproape disperat al Aliantei profesorului Constantinescu. La fel si pentru Mircea Baciu, cel prin care URR doreste sa obtina confirmarea existentei sale. Pentru Victor Ciorbea, ceva voturi ar insemna o reinviere a nobilelor idealuri taraniste intinate de exercitiul puterii, in timp ce pentru analistul Cornel Codita e un test aproape personal: in ce masura cuvantul scris si opinia au ecou in electorat? Restul sunt figuranti absoluti, rezultatul de la urne neavand alt rol decat sa-i ingroape definitiv in anonimatul din care au cautat sa scape cu aceasta ocazie.