Punctul pe Y / Friday 07 November 2003 Nr: 1094

Raportul de tara: in alb si/sau negru

Cine s-a asteptat la vreo minune din partea Raportului de tara este naiv sau se preface a nu vedea cu ochii sai ce este evident pentru toti ceilalti. De aici si emotia si fiorul cu totul nejustificate ce au precedat op-ul Comisiei Europene. Pentru ca ceea ce am aflat cu totii, miercuri, era previzibil: nu avem - si nu vom avea - o economie functionala de piata, atata timp cat bugetul va continua sa alimenteze gaurile negre ale economiei, cat timp nu vom fi privatizat sectoare importante sau institutii-cheie! Asta este prima si cea mai importanta dintre concluziile care se desprind din Raport. Cine doreste sa vada jumatatea (sau cat o fi) plina a paharului, se va consola cu ideea ca ceea ce pare mai important, esential, este rezolvat: criteriile politice. Acestea sunt indeplinite. Neindeplinit ramane modul in care acestea functioneaza pe cateva paliere esentiale: administratia, justitia, procesul legislativ. Toate acestea au impact negativ, inclusiv asupra mecanismelor pietei. Degeaba vom veni cu argumentul ca ceea ce ni se refuza noua a fost deja acordat altora, sau ca altii ne-au acordat ceva ce nu ne acorda inca Uniunea. Este limpede ca atata timp cat justitia va functiona in maniera defectuoasa care o face, in ochii populatiei, sa apara ca una dintre institutiile cele mai lipsite de credibilitate, afectand insusi fundamentul edificiului democratic, nu vom putea fi compatibili cu Uniunea Europeana. Nici remedierea, in linii mari, a acestor disfunctionalitati nu schimba sensibil situatia, dar creaza cu totul alte premise pentru drumul pe care-l avem de urmat. Raportul de tara al Uniunii Europene este un document complex, care se refuza a fi receptat in alb si negru. El are nuantele necesare pentru a-l face util si stimulator. De aceea, tentatia Puterii de a-l citi doar in alb si a Opozitiei, de a-l recepta in negru, sunt contraproductive pentru efortul comun pe care-l avem de facut pentru atingerea unui obiectiv important pentru tara, si nu pentru un anumit grup de persoane. Disputa pro si contra este, in aceste conditii contraproductiva. Singura varianta valabila ramane aceea a unei receptari obiective, concomitent cu gasirea, rapida, a celor mai bune cai pentru a transforma punctele slabe in puncte tari si pentru a face din momentul 2007 o realitate palpabila.