Primul exercițiu major de utilizare a jurnaliștilor și a comentatorilor în general în bătălia politică a aparținut Convenției Democrate și a fost utilizat în 1996.
Având ca for conducător o Alianță Civică înțesată de voci pătrunzătoare, Convenția a mizat pe succesul de public al jurnaliștilor, punându-i în diverse funcții publice. Atunci a fost schimbată aproape întreaga structură de conducere a televiziunii publice, guvernul și președinția s-au întrecut în a numi consilieri și purtători de cuvânt din rândul slujitorilor condeiului. Unii au ajuns – e drept, pentru scurte perioade – chiar miniștri!
Care a fost impactul acestei manevre? Unul dezastruos, aș spune. Câștigarea alegerilor nu s-a datorat în nici un caz numelor puse pe liste de țărăniști și liberali, și chiar de democrați, ci valului care mergea spre schimbare.
Alegătorii vroiau – și aveau dreptul să știe - dacă unii politicieni sunt mai buni decât alții. Au aflat, mai repede decât s-ar fi așteptat. În practică, acțiunea teoreticienilor s-a dovedit a fi una deplorabilă. Și poate că doar slaba calitate a oamenilor – specialiștilor – promovați de Convenție a fost mai demolantă decât intervenția analiștilor și a comentatorilor în viața publică.
S-a demonstrat, dacă mai era nevoie, că contestarea e mai productivă decât omagierea. Că e mai credibilă și mai lesne de promovat. După mai bine de un deceniu, componentele Puterii de atunci recurg la aceeași formulă: și liberalii, și democrații se gândesc că le va fi mult mai ușor să forțeze porțile uninominalului cu „nume” de rezonanță la publicul cititor. Dacă liberalii se orientează mai mult spre zona divertismentului, democrații mizează pe analiști: doi dinte cei mai proeminenți lăudători ai lui Băsescu și-au anunțat deja opțiunea. Alți câțiva stau în rezervă. Din întâmplare – sau nu – în ciuda notorietății, oamenilor le lipsește charisma elementară, necesară trecerii „sticlei”. Mor de curiozitate să asist la o întâlnire cu alegătorii a domnului Avramescu – ca să dau un singur exemplu.
Desigur, e o opțiune. Cât de bună sau de rea, ne-o va spune runda de alegeri din toamnă.
Când îi vom regăsi – sau nu – în băncile Parlamentului.