Am adăugat la răboj încă o săptămână politică ce s-a consumat după tipicul românesc: una vorbim și alta (nu) facem. A devenit atât de comună această situație încât nu ne-ar mai putea uimi decât cine știe ce accidentală potrivire între cele două categorii între care ne desfășurăm și ne înfășurăm de zor. A fost, de pildă, vizita la Paris a președintelui, încă în convalescență, acesta s-a smuls din ghearele doctorilor pentru a se duce acolo unde probabil că se va hotărî soarta aderării noastre. Conștient că suita sa de gafe poate să cântărească greu în balanța judecății, Băsescu a mai încercat o dată să ne amețească, declarând emfatic că Franța ne sprijină și va vota. A dat și data la care legislativul francez ar trebui să se conformeze. A fost o vizită reușită - au declarat în cor țuțării președintelui, fără să țină cont de evidențele care arată că lucrurile nu stau de fapt așa, că Franța e reticentă în ce ne privește și că nu ne-a promis nimic. Dl Vlădescu a prezentat în Guvern Codul Fiscal, acesta volatilă poveste cu cocoșul roșu care ne va aduce stabilitate și puhoi de investitori. Târâtă pe uscat, încă de la preluarea puterii, "barca" fiscală nu oferă nici acum vreo garanție că, în ciuda Promisiunilor ferme că pe palierele principale – impozit și TVA - nu se va schimba nimic. La primă zgâlțâire produsă de ritmul colectărilor, bag mâna în foc că prima lucru pe care îl va face Guvernul va fi majorarea acestor cote. A promite e ușor, a te ține de promisiune trebuie să-ți permită putirința..... Senzație în Guvern: vicepremierul Copos a demisionat! În semn de protest față de faptul că în Codul lui Vlădescu nu s-a ținut cont de propunerile conservatoare și de cele câteva idei pe care el le-a susținut de-a lungul unui mandat în care a făcut mai degrabă figurație, coincidență sau nu, chiar a doua zi intra pe rol cazul "Loteria", în care - în premieră - un vicepremier este acuzat de fapte grave de corupție. Ce pahar, ce demnitate: demisia lui Copos nu făcea decât să se rezolve o problemă delicată pentru Partidul Conservator care mizase pe un cal olog în ambiția sa de a avea un cuvânt de spus la nivelul Executivului. Senzație pe piața media: Grupul "Realitatea" a achiziționat Grupul Cațavencu. O fuziune spectaculoasă ce înclude titluri și persoane care nu odată s-au erijat în formatori de opinie și în luptători vajnici pe tărâmul curățării moravurilor! În fond cu toții niște marionete în mâna celui sau a acelora care își folosesc banii pentru a produce influență și beneficii colaterale. Așa încât jurămintele de păstrare a verticalității și a neîndurării mânuitorilor de condei sau de microfon bine plătiți din banii investitorilor la fonduri falimentatecu bună știință nu mai sunt decât gargară. De cea mai vulgară specie. Ultimul, dar nu cel de pe urmă eveniment al săptămânii: reforma spitalelor! Declanșată cu mare tam-tam de către ministrul - contabil, aceasta nu este decât o banală și mecanică înlocuire a unei clientele politice cu alta - cu victimele colaterale de rigoare, acumulate din zona vârfurilor științifice ale medicinei. Atâta și nimic mai mut. Vorbe, vorbe, vorbe și fapte. Altele decât vorbele.
|