După ce i-au înjurat ani de zile pe toate temele, politicienii români au făcut coadă la temenelele destinate noii conduceri a UDMR.
Al zecelea congres al Uniunii a consfințit rolul decizional pe care l-a dobândit, în competiția dintre forțele politice, blocul etnic maghiar. La Oradea a fost o adevărată competiție între reprezentanții Puterii și cei ai Opoziției în a obține bunăvoința celor care pot înclina balanța dintr-o parte în cealaltă, așa încât cuvântările ținute în fața unei asistențe ce a avut nevoie de traducător au căpătat accetnte patetice. Pe de-o parte Boc le-a înălțat osanale pentru rolul jucat în menținerea sa la putere, iar pe de cealaltă, Ponta și Antonescu au încercat să-i înduplece să schimbe macazul.
UDMR se află la putere de cea mai lungă perioadă neîntreruptă. După primul exercițiu din perioada Convenției Democratice, a urmat alăturarea sa la noua Alianță D.A. Scurta lor eliminare din formația câștigătoare – în timpul concubinajului dintre PDL și PSD – i-a făcut să fie mult mai circumspecți în criteriile prin care apreciază ofertele. În momentul de față UDMR are posibilitatea să devanseze o eventuală schimbare înainte de scadența alegerilor. În ciuda subtilei amenințări că dacă nu acționează acum, în 2012 s-ar putea să fie prea târziu pentru a mai prinde un loc la masa festinului, maghiarii preferă vrabia din mână. De altfel acesta este și sensul succesiunii, Kelemen Hunor fiind un susținător al iniei „loialiste” adoptate de veteranul Marko Bela. Apelurile USL-ului s-au vrut, totuși, un fel de centură de siguranță: chiar dacă momentul nu este suficient de propice pentru intrarea la guvernare – criza nefiind nici pe departe depășită, iar riscurile pierderii actualului avans din sondaje prin preluarea pasivului guvernării pedeliste rămânând considerabil – echipa Ponta - Antonescu ar fi preferat, totuși, măcar să disloce partidul etnic din structura de putere actuală pe care astfel o putea ține într-un sah perpetuu.
De ce n-au acceptat maghiarii această ofertă? Din pragmatism. Au obținut de la Boc și compania asigurarea că următoarele cereri de pe lista lor de revendicări vor fi satisfăcute, ca preț al suportului. După legea Educației urmează Legea Minorităților. Odată bifată și aceasta, ungurii se vor simți mai în largul lor și vor putea privi altfel lucrurile. De altfel, tenacitatea cu care și-au urmărit obiectivele este exemplară. Nici un alt partid nu a manifestat coerența și unitatea de care a dat dovadă echipa lui Marko Bela. Nici un alt partid nu a manifestat disciplina acestuia – ba chiar și principiile unei democrații interne care celorlalte le-au lipsit cu desăvârșire.
Toate acestea fac din triumful de la Oradea unul meritat – chiar dacă Cassandrele sondajelor amenință cu ratarea pragului parlamentar – ca o consecință nu a realismului, ci a dispariției elementului de echilibru care ținea formațiunea unită și vigilentă: „contragreutatea” sa, PRM-ul, cel ieșit din scenă prematur. |