Dl Răzvan Ungureanu a fost secretar de Stat în precedenta guvernare de dreapta, din 1996-2000. Pe atunci, foarte tânărul diplomat nu avea încă opțiuni politice la fel de limpezi cum s-a dovedit a avea acum, când a devenit membru PNL peste noapte, odată cu numirea sa în funcția de ministru. Titularul de atunci al ministerului de Externe, actual consilier pe aceleași probleme al președintelui Băsescu, a văzut în el un potențial reprezentant de marcă al noii generații de diplomați și l-a ajutat, pe parcursul mandatului său, să urce treptele ierarhice. Din păcate, acest sprijin l-a costat, la schimbarea din 2000 fiind trecut pe 'linie moartă' și acționând în zone marginale ale politicii europene. Noua schimbare l-a găsit la Viena, la SECI, într-un moment în care, practic, păruse să fi renunțat la visurile de mărire. 'Accidentul' numit Băsescu a răsturnat statu-quo-ul social democrat, dezlegând drumul aspiranților de nuanță portocalie. Numirea lui Răzvan Ungureanu ca ministru de Externe n-a fost o surpriză și ea survenea, aproape logic, în siajul celor cu care acesta lucrase cu patru ani în urmă. 'Valoarea n-așteaptă numărul anilor' - spune un celebru dicton și R.M.U pare să justifice întru totul zisa lui Corneille. Numai că, după trei luni de valuri publice, de interviuri pe la CNN - cu subtile trimiteri la un viitor profil prezidențial ('should I'), de anunțuri bombastice, CV - ul ministrului se dovedește a fi destul de golaș în realizări. Chiar dacă a reușit performanța de a sta pe-acasă ceva mai mult decât Mircea Geoană, Ungureanu plătește tribut absenței de patru ani printr-o înțelegere fragmentară a mesajului de politică externă băsescian. Ori că nu dă prea mult credit 'Axei' și 'Mării Negre', ori că nu găsește cele mai potrivite argumete de promovare, ministrul de Externe dă senzația unei nesincronizări cu programul cotrocenist. În anturajul prezidențial se manifestă rezerve tot mai pronunțate la adresa sa, în timp ce președintele pare să-l încarce tot mai mult pe comodul său consilier de specialitate cu sarcini specifice. De aici și până la o schimbare, în perspectiva viitoarei (anunțate deja) remanieri nu mai este decât un pas și la luarea unei astfel de decizii va cântări, desigur, plinul de experiență și de credibilitate externă a lui Andrei Pleșu.Ungureanu va rămâne în posesia unui titlu: acela de cel mai tânăr ministru de Externe din istoria României. Ceea ce nu e de ici de colo... |