Utilizăm adesea termeni fără să fim atenţi la semnificaţia lor. Cel mai frecvent, în aceste zile fierbinţi s-a făcut confuzia între caniculă şi secetă. Or prin ceea ce trecem noi, odată cu valul de aer încins venit dinspre Africa e doar caniculă. Seceta s-a manifestat şi se manifestă în unele zone din Moldova sau din sud. Canicula e prezentă aproape peste tot, cu temperaturi care au depăşit în multe locuri 40 de grade. Această fierbinţeală este urmată, de regulă, de scurte vijelii, de averse consistente de ploaie.

    Cei mai afectaţi de acest tablou ecuatorial sunt – după categoria tradiţională a vârstnicilor şi a cardiacilor – producătorii agricoli. Aceştia privesc resemnaţi cum li se usucă culturile pe pământul care crapă ca-n Sahel, sau asistă fără speranţă la incapacitatea acestora de a se poleniza şi a da rod. Pentru că avem de-a face cu două lucruri diferite, după cum îmi explică, pedant, dl Nicolae Săndulescu, un reputat specialist în probleme agricole. Odată cu lipsa apei – seceta propriu-zisă, iar a doua oară cu incapacitatea plantelor de a poleniza, la temperaturi de peste 40 grade. Greu de spus ce e mai rău pentru că ambele situaţii se soldează cu pagube importante. Dar cele mai mari pagube le suportă agricultorii care-şi irigă culturile, care cheltuiesc energie pentru a duce apa în câmp la rădăcina plantelor. Ei bine, aceştia suportă o pierdere dublă: odată de la natură şi o dată de la stat. Pentru că, în timp ce cei care nu şi-au irigat terenurile, primesc din partea statului anumite sume drept compensaţie, aceştia nu primesc nimic! Cei care au făcut regulile, ori n-au cunoscut, or au ignorat diferenţa dintre secetă şi caniculă. Pentru ei nu există decât seceta! Aşa încât categoria celor care muncesc mai mult şi cheltuiesc mai mult pentru a face agricultura performantă se vede complet descoperită în faţa unui stat incapabil să diferenţieze între ceea ce poate fi corectat, din acţiunea naturii, şi ceea ce nu poate fi contracarat.