Ziarul personal Octavian Andronic
23 Oct 2018 - 19:50
Home Punctul pe Y ANDOgrafia zilei Foto EXPO

Ultimele postări pentru: 
> Punctul pe Y
> ANDOgrafia zilei
(dată curentă)

EXPOZIȚII 
Expo ANDO XXXX (15 martie 2016)

 



Arhiva foto 



Nou !!! 

Inedit 

Gura lumii 

Meandrele concretului 

Nu vreau să spun ce studii am! În orice caz, am foarte multe studii!

-- Gigi Becali

Sectiune diverse... 
Adauga o opinie

Cautare ZP 


Punctul pe Y

joi 23 decembrie 2010 Nr: 3197

Schengen

de Octavian Andronic

Mă număr printre cei care au salutat modul în care recent Train Băsescu a reacționat, la Bruxelles, față de intențiile unora dintre reprezentanții Uniunii de a amâna termenul integrării României (și Bulgariei) în Spațiul Schengen, peste cel stabilit inițial. Invocam chiar un îndemn mai vechi al fostului președinte, de a mai fi „plesniți”, din când în când, peste „bot”, acei emisari ai unor organizații internaționale care ne caută nod în papură, în locul adoptării tradiționalei atitudini umile sau defensive. Credeam că, în calitatea actuală de membri cu drepturi egale ai Uniunii, avem dreptul să ne exprimăm și opinii care nu coincid cu cele care au rezerve, mai mult sau mai puțin justificate.

Accesul României în Spațiul Schengen este unul dintre pașii importanți ai completei noastre integrări europene. Este motivul pentru care proiectului i s-a oferit o atenție prioritară și pentru care – așa cum ne spun oficialii – s-a trudit din greu, cu bani mulți, din teșchereaua proprie și de la Uniune. Și, când să zicem hop! (la 1 Martie 2011) iată că se întâmplă ceva: tot mai frecvent s-au agitat – în special din partea unor țări cu care am avut o serie de diferende nereglementate la nivel diplomatic – ideea unei amânări, motivul fiind că „fișa tehnică” nu este dublată de cea politică. România – țara care va păstori cea mai lungă și mai complexă  „fâșie” de graniță europeană, n-ar fi rezolvat încă o serie de aspecte pentru care continuă să fie monitorizată de structurile comunitare. Se vorbește despre corupție, modificări legislative, responsabilități instituționale, regimul accesului străinilor și altele.

Iată, însă, că după comunicatul ferm și demn al președintelui Băsescu, vine o veritabilă bombă: miniștrii de Externe ai Germaniei și Franței cer – în scris – Comisiei să amâne aderarea României și Bulgariei. Nu o cer niște trepăduși, fie ei și comunitari, o cer reprezentanții doamnei Merkel și domnului Sarkozy, cei doi piloni principali ai edificiului european  în care dorim să ne zbenguim fără probleme. Poți să le dai ăstora „peste bot”? Poate doar dacă ești Obama...

Deja acest aspect schimbă toate datele problemei, transformând demersul președintelui nostru într-un balon de săpun, cu o conotație mai degraba penibilă decât demnă. Dacă Germania și Franța cer acest lucru, este lipsit de orice dubiu că au motive serioase să o facă. La baza unei asemenea solicitări nu pot sta doar aspecte umane, de genul simpatiei sau antipatiei personale. Câteva dintre acestea le cunoaștem: știm că avem în continuare  o justiție ineficientă și o legislație prea permisivă cu unii vecini – în ciuda unor atenționări repetate. Știm că instituțiile noastre responsabile de domeniu sunt penetrate de infracționalitatea organizată și că degeaba instalăm pe toată granița senzori de infraroșu, dacă pe șpăgari nu-i putem indentifica și elimina, pentru obiceiurile prea bine instalate. Trebuie să recunoaștem că „fișa tehnică” nu este suficientă pentru a rezolva problemele pe care le putem crea întregii structuri a cărei apărare și protecție vrem să ni le asumăm.

Dacă ar fi doar atât și n-ar fi din cale-afară de rău. Am mai avut și alte examene de acest fel pe care, în ciuda neatingerii parametrilor maximi, le-am promovat pe baza încrederii că procesele se vor completa și perfecționa. Ce s-a întâmplat acum dovedește însă că am pierdut un lucru esențial: încrederea. Încrederea în capacitatea noastră, în seriozitatea noastră, în posibilitatea noastră de a ne comporta ca o națiune europeană. În ultimă instanță, încrederea în cei care ne reprezintă, pentru cum ne reprezintă.

 

Arhiva calendaristica Punctul pe Y:
2011: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2010: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2009: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2008: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2007: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2006: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2005: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2004: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2003: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2002: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2001: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2000: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
1999: august septembrie octombrie noiembrie decembrie
1995: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie
1994: octombrie noiembrie decembrie