S-a făcut anchetă la Deta și – n-o să vă vină să credeți – s-a constatat că polițiștii de acolo au acționat legal. Ne-a spus-o chiar șeful Poliției, care s-a deplasat personal să vadă ce și cum. Beleaua cea mare este că șeful Poliției din Deta care și-a dat demisia, regretă acum amarnic, pentru că superiorii săi l-au descoperit a fi curat ca lacrima. Dar demisia e demisie și în locul său a fost numit un alt cadru de nădejde al frăției dintre polițiștii și infractorii de frontieră. De fapt, lumea așteaptă de la Deta cu totul altceva: clarificarea tocmai a acestei relații ce caracterizează mai toate localitățile în care tentația contrabandei este de neînfrânt. Și nu de azi de ieri, ci de când fermoarul ceaușist al frontierei a fost înlocuit cu șiretul rar al controlului democratic al liberei circulații a persoanelor și bunurilor adiacente.
Dacă poliția și-a scos basmale-curate oamenii, nu mai prejos a fost partidul implicat – prin forța realității – în afacere: PDL-ul. Reprezentanții săi de frunte – între care Frunzăverde și Popescu – au clamat sus și tare că tatăl nu poate fi făcut răspunzător de faptele fiilor rătăcitori. Și – prin consecință – nici PDL-ul de eventualele fapte rele al vreunui reprezentant al său, fie el și primar. Și cu asta-basta, dosarul “Deta” se închide frumos și privim cu optimism spre alte zări, mai luminoase.
Mie, povestea, îmi lasă un gust amar. Ca gazetar care, de-a lungul timpului, m-am ocupat de mai toate afacerile răsunătoare ale tranziției, nu pot să nu-mi reamintesc cazuri infinit mai complexe care au rămas total nelămurite – nici măcar închise de formă, cum a făcut-o dl chestor Popa. Aș aminti aici afacerea “Portbagajul”, cu cei 500.000 de dolari furați de la un interlop și nici azi știut unde au ajuns – deși gurile rele zic că au fost împărțiți frățește de un fost ministru de Interne și un fost general de poliție. Sau dosarul “Precursorii”, în care este vorba de 60 de tone de materie primă pentru fabricarea stupefiantelor, importate legal de o firmă de stat condusă de nevasta unui șef din poliție care – coincidență! - a anchetat situația livrărilor către firme fantomă. Vă dați seama ce înseamnă 60 de tone? Câți bani făcea heroina astfel prelucrată și aruncată pe piață? Dosarul, lucrat de poliție, a ajuns la un procuror care și-a negociat cu el rămânea în funcție când s-a schimbat puterea. După care nu s-a mai auzit de el. De dosar… Așa că ce să ne mirăm de “Deta”… |