Zilele trecute, Știrile PRO TV au rezervat un spațiu larg crimei organizate. Tocmai fusese descoperit, la Snagov, cadavrul unui bărbat, după toate aparențele - victimă a unei răfuieli de tip mafiot.
Există deja o cazuistică a faptelor de acest gen, care au debutat în 1992, în strada Precupeții Vechi, cu împușcarea șoferului Andreescu și au continuat cu execuțiile lui Mihai Ionescu, din Oițelor și, nu de mult, cu aceea a cuplului Puiu Tănase - Nicu Pământ, la groapa de gunoi Giulești-Sârbi. Majoritatea cauzelor țin de împrumuturi cămătărești nerambursate, țepe, estorcări și șantaje. Sunt fapte ce se produc în interiorul unei lumi paralele, ca o consecință directă și imediată a proliferării economici subterane. O economie care nu poate face împrumuturi la Bancorex și nici nu poate apela la AVAB pentru recuperarea creditelor neperformante. Așa cun afirmam și în emisiunea în cauză, crima organizată este o afacere: se investesc bani împrumutați cu camătă în operațiuni ilicite, apte să genereze beneficii considerabile, negrevate de nici un fel de taxe sau impozite către stat. Mizele mari determină măsuri hotărâte și tocmai de aceea crima devine un reper menit să asigure corectitudinea tranzacțiilor, prin exemple radicale.
Prima concluzie care s-ar putea trage e una cinică: n-au decât să se omoare între ei! Scapă lumea de rău. Un sistem democratic nu poate accepta însă dublul standard: unul pentru bandiți și altul pentru oamenii cinstiți. Sarcina poliției este de a se angaja într-o competiție inegală, cu resursele financiare ale lumii interlope, cu dotarea ei tehnică și, nu în ultimul rând, cu „publicrelation"-ul ei. Pentru că, trebuie să recunoaștem, ițele relațiilor merg până la nivele greu de bănuit. Și trebuie să acceptăm acest adevăr îngrijorător: nici o activitate ilegală nu e posibilă fără „concursul" unor reprezentanți corupți ai autorităților.
Ce e de făcut? Fenomenul crimei organizate nu poate fi eradicat - ne-o dovedește situația din țări cu economii puternice și democrații consolidate. Dar poate fi limitat - doar o dată cu creșterea autorității instituțiilor statului, strict dependentă de starea economică și socială generală.