Niciodată faimoasele recolte-record obținute de statisticienii lui Ceaușescu nu au produs dereglările și panica pe care le-au generat o recoltă de grâu ce ar putea fi considerată normală și una de porumb care se anunță a fi doar mai bună decât cele de până acum. Motivul este simplu: acele recolte n-au existat decât pe hârtie și în imaginația megalomanică a primului agricultor al țării. Pentru că o recoltă cu adevărat record nu se poate obține decât dintr-o agricultură bine organizată, bine dotată și bine administrată - ceea ce, să recunoaștem, nu a fost si nu este cazul nostru, într-o economie de piață, o recoltă abundentă generează fenomene tipice: coboară prețurile, ceea ce nu reprezintă o bucurie nici pentru producător și nici pentru stat. Numai că, în geopolitică, alimentele de bază joacă deja un important rol: acela de arme biologice, de resurse strategice, așa încât statele, guvernele nu-și pot permite să lase liber jocul pieței. Și penuriile și supraproducțiile sunt atent gestionate la nivelul producătorilor, iar politica exporturilor (sau importurilor) globale are în vedere, vorba răposatului, fiecare palmă de pământ cultivată sau lăsată pentru refacere. Așa încât toată agitația care se manifestă în jurul acestei chestiuni apare mai degrabă ca o consecință a ignoranței față de fenomen, decât ca o grijă sau o indiferentă. Mecanismele pieței au intrat si intră în funcțiune fără ca opinia publică sau administrația să fie pregătite pentru a le înțelege și a le aprecia corect sau controla. Aici sentimentele n-au valoare - nici bucuria fată de generozitatea solului, nici mânia față de prejudiciile naturii. Aici contează doar cifrele și o strategie corectă și adaptată fiecărei situații. |