Internat pentru recuperarea la Elias, Traian Băsescu este un pacient suficient de năbădăios ca să-i pună la încercare pe medicii care-l au în grijă. Mutat cu cățel și purcel - a se citi: secretare și sepepiști - la spitalul de protocol al fostului partid de guvernământ (e vorba de PUR) dl Băsescu se manifestă la fel de hiperactiv ca la Cotroceni, cu excepția voiajurilor în afara clădirii, pe care încă nu și le permite. A traversat o experiență traumatizantă - doar cine a trecut prin așa ceva știe cât de cumplite pot fi durerile provocate de hernia de disc și cât de ineficiente sunt calmantele în această situație - și a găsit răgazul să-și pună întrebări, între care cea mai presantă pare a fi aceea a pierderii bezmetice de timp cu trambalarea sa inițială dintr-un spital în altul. Un distins medic, profesor, om care a avut privilegiul profesional de a îngriji câțiva președinți, îmi spune că la acest nivel, în țări cu tradiție democratică, regulile sunt foarte precise. Dacă Bush acuză vreo criză de orice fel, Serviciul Secret îl transportă direct și fără comentarii, la Bethesda, spitalul Pentagonului. Nici Ceaușescu nu cerea să fie dus la vreun cumătru, el era preluat de comisia stabilită de Ministerul Sănătății și de regulă nu comenta deciziile acesteia. După cum s-a văzut din întâmplarea recentă, ministrul Sănătății a aflat de problemă abia a doua zi pe la prânz când l-a informat finul președintelui și abia după ce Sorin Oprescu a încercat câteva expediente (între care și formarea unei comisii compuse exclusiv din adversari ai lui Nicolăescu și din care lipsea singurul medic care ar fi putut să-l opereze pe președinte, doctorul Exergian) și s-a constatat că în nici unul dintre blocurile operatoare ale 'navei amiral' nu întrunea condițiile de siguranță necesare. După ce s-a trecut criza, lucrurile continuă în aceeași notă de aproximație. Nici vorbă ca cineva să vină cu un proiect clar și limpede de continuare a tratamentului. Aceasta rămâne la latitudinea pacientului și dacă președintelui nu-i place masajul (altul decât cel tailandez) nu-l face și pace. S-ar putea să nu agreeze nici alte tratamente, lucru de înțeles la un pacient obișnuit, dar de neacceptat pentru un președinte de care țara are nevoie sănătos cel puțin până în 2009. După aceea, e treaba domniei sale.
|