La sfârșitul săptămânii trecute, la Timișoara, avea loc o întrunire la care reprezentantul Ministerului Sănătății, doctorul Scarlet, consilier al ministrului, s-a prezentat într-o stare nu tocmai conformă cu cadrul și cu statutul său. În mod straniu, deși reuniunea nu avea caracter public, presa nefiind invitată, o echipă a unui post de televiziune central se afla acolo, ca din întâmplare, pentru a înregistra secvențe sugestive al căror subiect era dl consilier. Postul cu pricina difuzează reportajul în aceeași după-amiază, ceea ce dă posibilitatea dinamicilor reporteri să solicite o reacție în direct a ministrului sănătății. Pusă în fața unor astfel de probe, doamna doctor Bartoș anunță, tot în direct și la o oră de vârf, concedierea imediată a consilierului său. Acesta află întâmplător, de la un prieten care-i telefonează la București, la hotelul din Timișoara în care era cazat, ce i s-a întâmplat. Peste mai puțin de o oră omul își pune capăt zilelor, spânzurându-se în balconul hotelului Fapt divers? Ca deobicei, după întâmplare, încep să se adune faptele. Doctorul Scarlet nu era un vicios oarecare. Era un om cultivat scrisese și câteva cărți care traversa o perioadă delicată în viață. Suferea de mai multe boli, soția sa era de asemenea suferindă, avea doi copii minori. Urmase nu cu mult timp în urmă un tratament de dezintoxicare. Un om cu o grămadă de probleme. Dar făcând parte din acea categorie care își caută refugiul în lumea ireală pe care o generează alcoolul. Așa cum nu de puține ori se întâmplă, în locul înțelegerii, a compasiunii, a grijii, doctorul Scarlet a avut parte de cu totul altceva. De o jalnică și tristă reglare a cine știe căror mărunte conturi. Pentru care postul de televiziune s-a transformat într-un instrument mortal. S-ar putea spune, chiar, că doctorul Scarlet a fost asasinat cu sânge rece și în direct. Îi înțeleg remușcările doamnei ministru. Ele nu mai pot readuce în viață un părinte, care a plecat de pe lumea aceasta cu gustul amar al micimii și intoleranței celor incapabili să înțeleagă și să accepte faptul că oamenii pot fi diferiți... |