Guvernul şi-a mai încercat o dată norocul la loteria Constituţională. Şi a pierdut din nou! Care ar fi explicaţia? Lipsa de noroc, sau lipsa de competenţă a jucătorului? De când a intrat în pâine primul Guvern Boc, se practică acest joc păgubos: se face mare tam-tam pe câte o chestie, se încropeşte pe genunchi un proiect de lege care, chipurile, va face lucrurile să meargă unse şi după aceea, dacă nu face Opoziţia reclamaţie, trimite chiar guvernul textul la Curte. Curtea îl citeşte, îl compară cu legea fundamentală şi decide: nu merge! Ori tot, ori pe capitole contravine Constituţiei. Şi e trimis înapoi să fie dres sau aruncat la coş.

A devenit un joc, jocul preferat al unui Executiv compus din persoane care şi-au făcut studiile pe sponci, la distanţă sau la seral. Însuşi şeful Executivului, cu patalama de drept la mână, este specialist chiar în drept constituţional. E drept, a făcut facultatea „la distanţă”. Dar, orişicum ... Iar faptul că de fiecare dată nu primeşte notă de trecere nu-l descurajează de fel.
Culmea-culmilor este că de data aceasta „examenul” a fost mai atent pregătit, în sensul că s-au tras toate sforile posibile pentru ca noile numiri de judecători să asigure la Curte o majoritate pro-guvernamentală. Numai că formula n-a funcţionat. Chiar dacă sunt numiţi – şi validaţi – de un anumit partid, judecătorii nu-şi pot permite să ignore textul legii. Există un orgoliu profesional care îi împiedică să se facă preş în faţa Puterii.

Respingertea de către Curte a celor două puncte este un semnal. Semnalul că actuala putere îşi pierde dramatic legitimitatea. Şi autoritatea. Şi credibilitatea.