Ziarul personal Octavian Andronic
22 Mai 2019 - 22:36
Home Punctul pe Y ANDOgrafia zilei Foto EXPO

Ultimele postări pentru: 
> Punctul pe Y
> ANDOgrafia zilei
(dată curentă)

EXPOZIȚII 

ANDO - 100% Centenar

 



Arhiva foto 



Nou !!! 

Inedit 

Gura lumii 

Meandrele concretului 

Ceaușescu nu a jignit niciodată un cetățean al României!

-- Cozmin Gușă

Sectiune diverse... 
Adauga o opinie

Cautare ZP 


Punctul pe Y

marți 22 decembrie 2009 Nr: 2938

Jurnal de baricada...

de Octavian Andronic

22 Decembrie 1989, ora 4,14. Ce va aduce, oare, ziua de mâine? Sau de azi? Tot ce am văzut în ultimele 15 ore, tot ce am auzit, tot ce am simțit aduce din ce în ce mai mult cu un coșmar. Dar coșmarul cel mai cumplit începe în momentul în care realizai că este foarte posibil ca ziua de mâine  să fie ca oricare alta din cele trecute în ultimii vreo 20 de ani. Cu aceleași figuri, aceleași fraze, aceeași lume. Poate doar cu câteva explicații de o sfruntată falsitate, ca multe altele, în plus...

Ce suntem? Cine suntem? Ce am devenit în această ultimă săptămână ce nu-și are termen de comparație? Ce a determinat această bruscă, nebunească, ucigătoare trecere de la orizontalitatea aparenței târâitoare, parcă mulțumită doar de faptul că există, la verticalitatea unei demnități nu numai nebănuite, dar parcă nici măcar de conceput? Ce s-a întâmplat oare acolo, în sufletele acelei mâini de OAMENI care au înfruntat până la capăt, cu piepturile goale, dar cu inimile explodând de nebuna adiere a libertății, diviziile motorizate ale „celor mai iubiți” călăi ai poporului român? S-au gândit ei, oare, la ce va fi după, după ce puterile îi vor fi lăsat, hainele ude le vor fi înghețat, iar gloanțele se vor fi apropiat lacome de carnea lor? Înclin să cred că nu. Că în acest prezent, entuziasmant în nebuneasca lipsă de șansă a sa, nu mai era loc pentru un alt timp. Erau, poate, cei care au aplaudat și au aclamat fără convingere, ci doar cu indiferență și mai ales cu teamă, fiecare dintre actele inimaginabile ale acestui vătaf schizofren, paranoic, de-a lungul acestor ani în care țara se prăbușise în neantul lipsei de demnitate. Îi vor fi usturat poate palmele, ca de o incurabilă râie morală și au încercat, într-o disperare asumată cu maximă seninătate, purificarea acestui gest, a acestei enorme sfidări. Sfidarea tancurilor, a aroganței totalitare, a disprețului nemăsurat al celor cocoțați cu obstinația marilor parveniți, pe grumazul unei țări obișnuite să îndure. Obișnuită însă să-i îndrume pe alții, nu pe ai săi, sau mai bine zis, pe cei care au început purtând o mască asemănătoare cu figurile lor. Masca a căzut, însă, de mult, și nu a mai rămas decât imaginea hâdă a vechilului purtând ca pe un sceptru gârbaciul cu care a stâlcit trupurile și sufletele celor somați să-i închine eterne osanale.

Până în această seară noțiunea de „eroism” mi-a sunat cam exterioară și lipsită de sens, dacă nu împopoțonată cu reversul său, atunci când n-a mai putut fi dezlipită de fruntea filozofului-cizmar. Abia în această seară am înțeles ce înseamnă erosim total, sacrificiu de sine necondiționat, în numele unei, poate, iluzorii speranțe.

EROII sunt ei, cei de la baricada din piața înecată de fum și incendiată de flăcările prin care venea, la o fatală întâlnire, glonțul pornit din armele pe al căror trăgaci apăsase, demult, degetul celui mai mare criminal din istoria acestei națiuni.

Ce va aduce această nouă zi, până la care, iată, n-a mai rămas decât vreo oră? Ce? Pentru că cel care ne-a schilodit sufletele a reușit performanța de a nu ne mai lăsa nici această ultimă redută: speranța...

Octavian Andronic

P.S. La ora 6 dimineața, pe postul național de radio, o voce șugubeață ne urează „bună dimineața”. Parcă nimic nu s-a întâmplat...

...Aceste rânduri puse pe hârtie în noaptea spre dimineața zilei de 22 Decembrie nu erau destinate tiparului – chiar părea absurdă o astfel de eventualitate. Erau, mai degrabă, expresia unei presiuni interioare – inspirată de evenimentele uluitoare cărora le fusesem martor.

În aceeași dimineață, pe la ora 9.00, mi-am dat demisia de la ziarul pentru care lucrasem 20 de ani, înmânându-i unui redactor șef uluit de îndrăzneala mea, carnetul de ziarist. Gest aproape dramatic, ce nu putea rămâne fără urmări. Le-am așteptat până la prânz când, odată cu decolarea lui Ceaușescu cu elicopterul, am înțeles că istoria, poate, totuși, să capete un alt curs. Am revenit la redacția din Brezoianu, unde colegii mei urmăreau, nevenindu-le să creadă, evenimentele. Într-un elan care peste timp îmi pare teatral, am întrebat: Ce așteptăm? Trebuie să facem ziarul! Ce ziar? - a întrebat cineva. Atunci, o voce – nu știu a cui – a rostit cuvântul care făcuse să vibreze mulțimea adunată în Piata Palatului: „Libertatea...”

Peste mai puțin de o oră (record tipografic!) prima atestare documentară a Revoluției Române proclama și prima dintre libertățile aduse de aceasta: „Libertatea” presei! Iar articolul meu a fost, atunci, singurul deja scris la momentul deciziei de a face un ziar pentru care nu exista nici o aprobare...

 

Arhiva calendaristica Punctul pe Y:
2011: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2010: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2009: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2008: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2007: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2006: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2005: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2004: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2003: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2002: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2001: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2000: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
1999: august septembrie octombrie noiembrie decembrie
1995: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie
1994: octombrie noiembrie decembrie